DESFRÂUL ŞI CODUL PENAL – “despre pacatul sodomiei” p.1

În anul 1992, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a exclus homosexualitatea din lista diagnosticelor. Procedând astfel, ea pur şi simplu a urmat Asociaţiei Psihiatrice Americane (APA), care exclusese homosexualitatea din al său “Manual de diagnoză şi statistică” (DSM), adică din lista tulburărilor psihologice [AVDEEV, Dr. Dmitri - PROBLEME ACTUALE ALE PSIHOTERAPIEI ORTODOXE - Traducere din limba rusă de Adrian şi Xenia Tănăsescu-Vlas; Tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului GALACTION, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului; Editura Cartea Ortodoxă; BUCUREŞTI; pag. 73].

Pentru a înţelege acţiunile APA trebuie să ne întoarcem în timp, la situaţia politică a anilor ‘60-’70. Atunci au fost puse la îndoială toate valorile şi convingerile tradiţionale. A fost o vreme de răzvrătire împotriva tuturor autorităţilor. Tinerii nu voiau să îi mai creadă pe “specialişti şi experţi”. Erau luate în calcul doar sentimentele, trăirile subiective şi emoţiile personale. “Eşti ceea ce simţi” – aceasta era lozinca numărul unu. Iar “dacă nu vei da frâu liber sentimentelor, te vei trăda pe tine însuţi şi te vei îmbolnăvi” [Ibidem, pag73-74].

În această atmosferă, o grupare de homosexuali americani cu orientare radicală a desfăşurat o campanie politică pentru recunoaşterea homosexualităţii ca alternativă normală de viaţă. “Sunt homo şi mă mândresc cu asta” – iată lozinca lor principală [Ibidem, pag. 74]. Şi într-adevăr, au reuşit să învingă în comitetul care s-a ocupat de revizuirea “Manualului de diagnoză şi statistică” al APA (Asociaţia Psihiatrică Americană). La scurta audiere care a premers adoptării acestei hotărâri, psihiatrii de orientare conservatoare au fost învinuiţi de “deviaţie freudiană” [Idem]. Sub deviza “nu e ştiinţific, nici democratic”, Jeffrey Satinover a strâns materiale despre mecanismul mulţumită căruia APA a adoptat hotărârea de a exclude homosexualitatea din lista de tulburări sexuale [Ibidem, pag. 74-75].

În anul 1963, Academia Medicală din New-York şi-a însărcinat Comitetul pentru ocrotirea sănătăţii publice să pregătească un raport în problema homosexualităţii, întrucât comportamentul homosexual devenea din ce în ce mai răspândit. Comitetul a ajuns la concluziile următoare: homosexualitatea reprezintă într-adevăr o boală. Homosexualul este un individ cu tulburări în sfera emoţională, incapabil să formeze relaţii heterosexuale, normale [Ibidem, pag. 75]. Pe lângă asta, în raport s-a arătat că unii homosexuali ies din cadrul poziţiei pur defensive şi încep să argumenteze că deviaţia lor reprezintă un mod de viaţă dezirabil, nobil şi preferabil [Idem]. APA a votat pentru recunoaşterea homosexualităţii ca fenomen normal sub înrâurirea politicii, nu a datelor ştiinţifice. Lucrul acesta este recunoscut chiar şi de către simpatizanţii respectivei hotărâri.

Ronald Bayer era pe atunci membru al Institutului Hastings din New-York. El a scris despre felul cum în 1970 liderii fracţiunii homosexualilor din APA au planificat “acţiuni sistematice orientate spre sabotarea şedinţelor anuale ale APA”. Ei apărau legitimitatea unei asemenea acţiuni invocând pretextul că APA reprezintă “psihiatria ca instituţie socială”, nu sfera intereselor ştiinţifice ale profesioniştilor [Ibidem, pag.75-76]. La şedinţa din 1970, Irving Bieber, psihanalist şi psihiatru de excepţie, a prezentat un raport despre “homosexualitate şi transsexualitate”. El a fost supus unor critici dure [Ibidem, pag. 76].

Încercările lui Bieber de a-şi explica poziţia au fost întâmpinate cu râsete batjocoritoare… Unul dintre critici s-a exprimat astfel: “V-am citit cartea, doctore Bieber, şi dacă în această carte s-ar fi vorbit despre negri aşa cum se vorbeşte în ea despre homosexuali aţi fi fost sfârtecat precum şi meritaţi” [Ibidem, pag 76-77].

Tactica adoptată a funcţionat. Cedând presiunilor exercitate asupra lor, organizatorii următoarei conferinţe APA, din 1971, au fost de acord să creeze o comisie nu pentru homosexualitate, ci din homosexuali. Dacă componenţa comisiei nu va fi aprobată, a fost prevenit preşedintele programului, că şedinţele tuturor secţiilor vor fi sabotate de activişti din rândul homosexualilor [Ibidem, pag.77].

de Preot Gheorghe Salagian

Articole asemanatoare:

1. DESFRÂUL ŞI CODUL PENAL – “despre pacatul sodomiei” p.2
2. DESFRÂUL ŞI CODUL PENAL – “despre pacatul sodomiei” p.3
3. DESFRÂUL ŞI CODUL PENAL – “Trupul Sfinţit – suport omenesc al unui Om îndumnezeit”
4. DESFRÂUL ŞI CODUL PENAL – “înseamnă că ne depărtăm treptat cu o viteză uimitoare de Hristos”
5. Patriarhia critică scoaterea incestului şi prostituţiei din Codul Penal