DESFRÂUL ŞI CODUL PENAL – “Trupul Sfinţit – suport omenesc al unui Om îndumnezeit”
“Iar cei ce sunt în carne nu pot să placă lui Dumnezeu. Dar voi nu sunteţi în carne, ci în Duh, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi. Iar dacă cineva nu are Duhul lui Hristos, acela nu este al Lui. Iar dacă Hristos este în voi, trupul este mort pentru păcat; iar Duhul, viaţă pentru dreptate. Iar dacă Duhul Celui ce a înviat pe Iisus din morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe pe Hristos Iisus din morţi va face vii şi trupurile voastre cele nemuritoare, prin Duhul Său, care locuieşte în voi. Drept aceea, fraţilor, nu suntem datori trupului, ca să vieţuim după trup” (ROMANI 8,8-12).
Am urmărit aseară pe Realitatea TV, emisiunea despre DESFRÂNARE, INCEST şi SODOMIE.
Sunt nişte lucruri extrem de dureroase, mai ales că nici una dintre ele nu intră sub incidenţa codului penal. În ceea ce priveşte incestul, doamna Monica Tatoiu a avut perfectă dreptate. Suntem contribuabili la asigurările de sănătate şi eu trebuie ca bani grei să las la întreţinerea copiilor născuţi în urma incestului, acesta fiind o maladie gravă, şi ne plângem căci suntem în criză economică. Dacă desfrânarea (adică simpla legătură trupească pentru o plăcere efemeră între un băiat şi o fată înainte de căsătorie este un păcat, care după Sfintele Canoane te opreşte 7 ani de la Sfânta Împărtăşanie, atunci ce să mai zicem de incest şi homosexualitate?
Aprinşi de pofte contra firii, oamenii îşi prăpădesc sămânţa şi vlaga şi îşi pustiesc neamul… . Ştiinţa medicinii printre multe altele ei învăţăminte o are şi pe aceasta: a băgat de seamă că toate ţesuturile omului se pot drege, adică se tămăduiesc, numai celula nervoasă atinsă odată, nu se mai drege niciodată, lucrul ei se opreşte fulgerător [POPESCU, Arhimandrit Serafim - TINERII, FAMILIA ŞI COPIII NĂSCUŢI ÎN LANŢURI - Din învăţăturile Părintelui Arsenie Boca (Despre legile şi fărădelegile familiei creştine); Lucrare tipărită cu binecuvântarea Preasfinţitului CALINIC, Episcopul Argeşului; Editura PELERINUL - IAŞI; pag 68]. Asta e râvna cea mare a diavolului, prin cei ce au apus de la Dreapta Credinţă. Ştie el, dar ştim şi noi, că acolo unde nu se slujeşte Sfânta Liturghie, unde nu mai sunt suflete vii, râvnitoare spre mântuire, diavolul se află la el acasă, adică iadul. După ce au dărâmat tot ce se poate distruge material, acum vor să ne distrugă şi Dreapta Credinţă. Are bunul Dumnezeu câte o mână de ţărână pentru fiecare spurcată gură. “Purtările vremii, după purtările oamenilor”, zice părintele Arsenie Boca.
Dumnezeu ne-a promis că e cu noi până la sfârşitul veacurilor. Problema e să nu ne lăsăm noi de Dumnezeu [Idem]. Ştiinţa dovedeşte că desfrânarea, sau risipirea în orice fel, omoară milioane de celule nervoase. Iată cum: în tot trupul, dar mai cu deosebire în 7 locuri, izvorăşte un fel de putere, foarte-foarte trebuincioasă pentru bunăstarea întregului om trupesc. Aceasta e vlaga de viaţă. În cele 7 izvoare de vlagă, printre cele mai puternice este şi izvorul care înmugureşte sămânţa din om. Când omul se ţine după desfrânare, robit de spurcata ei plăcere, izvorul nu mai poate dovedi să verse şi înăuntru, în sânge, partea de vlagă neapărat trebuincioasă, pentru că tot lucrul izvorului e “tâlhărit” în afară [Ibidem, pag. 68-69]. Acum, dacă de pe urma năravului desfrânării scade puterea izvorului de a mai vărsa în sânge felul său de vlagă, scăderea aceasta de putere aduce moartea a milioane de celule nervoase; căci toate ţesuturile din om pot răbda de foame sau pot lucra cu schimbul, sau se topesc ca să se facă mâncare celorlalte şi, la vreme prielnică, iarăşi se înmulţesc la loc, numai celula nervoasă, odată omorâtă de foame, nu mai învie niciodată… [Ibidem, pag. 69]. Acum suntem pe cale de a înţelege ce se întâmplă cu mulţi care slăbesc la minte văzând cu ochii. Şcolarii, de unde la început învăţau bune, acum de când cu onania le slăbeşte mintea şi trebuie să părăsească şcoala. Dar la năravul lor mai este cineva răspunzător şi să nu ne grăbim [Idem].
Iată pe nume câteva feluri de patimi prin care îşi prăpădesc oamenii sămânţa şi vlaga, aprinşi de pofte contra firii:
-onania sau malahia;
-Curvia;
-Sodomia (homosexualitatea);
-Bestialitatea (cu animalele) [Idem].
În căsătoria legitimă (există):
-Desfrânarea;
-Fereala de zămislire (evitarea de a concepe copii);
-Crima de avort;
-Preacurvia;
-Necurăţia;
-Nesocotirea vremurilor oprite;
-Alte nenumite spurcăciuni [Ibidem, pag.69-70].
Din cele relatate putem observa gravitatea păcatului desfrâului, care este ca o caracatiţă cu multe tentacule. Tot aseară (16/17 martie 2009), am ascultat pe postul Realitatea TV şi poziţia domnului George Becali. Afirmaţia că incestul şi homosexualitatea sunt păcate foarte grave, este perfect adevărată, dar faptul că aceste păcate nu trebuie să intre sub incidenţa codului penal, susţinută de domnia sa, nu este bună. Faptul că aceştia sunt daţi satanei, iarăşi este o realitate. Atunci tot aşa putem spune şi de criminalii care pun în pericol vieţile cetăţenilor. Dacă în perioada Mântuitorului şi înaintea de întruparea Sa, leproşii erau ţinuţi izolaţi şi de la distanţă avertizau trecătorii căci sunt necuraţi (şi ce vină aveau ei că erau leproşi), cu atât mai mult se pune problema în cadrul incestului şi a homosexualităţii. Incestul nu e o boală cronică, ci un păcat pe care omul îl face în mod deliberat cu rudeniile sale de sânge sau spirituale; la fel şi homosexualitatea.
Lepra era o boală incurabilă, dar nimeni să nu-mi spună că homosexualitatea este la fel. Lepra nu se putea vindeca decât prin intervenţie divină, incestul şi homosexualitatea se poate vindeca prin voiţa omenească. Pentru sodomiţi (homosexuali şi lesbiene) nu există scuză. Există rea voinţă. Dumnezeu l-a creat pe om bărbat şi femeie, nu bărbat-bărbat, sau femeie-femeie; ăstea sunt nişte anomalii.
Părintele Arsenie Papacioc a făcut o afirmaţie dumnezeiască pe care am auzit-o la televizot: “Nici un păcat n-a pedepsit Dumnezeu cu foc, decât păcatul homosexualităţii”, aici referindu-se la Sodoma şi Gomora. Desfrâul mai atrage după sine un alt păcat grav: AVORTUL. Aici este CHEIA CRIZEI ECONOMICE. Până nu stârpim şi acest păcat, suntem pe nicăieri cum zice ardeleanul “ca Vida Gheza”. Pământul nostru românesc este blestemat pentru că înghite anual din 22 decembrie 1989 până în prezent, sângele a 1.000.000 de prunci în lume fără nume, morţi pe pământ fără mormânt, într-un an de zile şi de la revoluţie sunt până în prezent 19 ani. Aşa că domnii parlamentari ar trebui să ştie ce legi votează, căci dacă conduc poporul spre pierzare, sângele poporenilor din mâna lor se va cere. DUMNEZEU AJUTE DREPTĂŢII! << va urma >>
de Preot Gheorghe Salagian
Articole asemanatoare:
- DESFRÂUL ŞI CODUL PENAL – “despre pacatul sodomiei” p.1
- DESFRÂUL ŞI CODUL PENAL – “despre pacatul sodomiei” p.2
- DESFRÂUL ŞI CODUL PENAL – “înseamnă că ne depărtăm treptat cu o viteză uimitoare de Hristos”
- DESFRÂUL ŞI CODUL PENAL – “despre pacatul sodomiei” p.3
- Patriarhia critică scoaterea incestului şi prostituţiei din Codul Penal























