Dreapta credinta in Dumnezeu
Iubiţi credincioşi,
Nimeni dintre oameni şi nici un popor nu poate trăi pe pămînt fără credinţă în Dumnezeu. Chiar dacă unii şi-au pierdut credinţa, ei cred totuşi în ceva abstract, cum ar fi filozofia, arta, muzica, cărora le atribuie un adevarat cult, în locul cinstirii lui Dumnezeu. Aceştia sunt fie atei, fie idolatri şi nu au nici o speranţă de mîntuire dacă nu se leapădă de idolii lor şi nu se întorc la adevaratul Dumnezeu.
In Vechiul Testament credinţa adevărată în Dumnezeu a fost păstrată numai de un singur popor, poporul evreu. Dar, prin întruparea Fiului lui Dumnezeu pe pămînt, prin moartea Sa şi prin Evanghelia care ne-a lăsat-o, Iisus Hristos a chemat la ospăţul credinţei adevărate, pe lîngă poporul ales, pe toate popoarele lumii. Insă, în timp ce evreii n-au vrut să creadă în Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu şi Mîntuitorul lumii, multe popoare păgîne, care se închinau idolilor au fost convertite la creştinism, întemeidu-se astfel Biserica creştină de către Sfinţii Apostoli şi urmaşii lor.
Timp de o mie de ani Biserica lui Hristos a fost una pe pămînt, mărturisind acelasi Crez, adică aceleaşi dogme de credinţă, rezistînd cu mari jertfe martirice atît numeroaselor persecuţii păgîne romane, cît şi eresurilor creştine destul de grele din primul mileniu. Dar Satana, nerăbdînd unitatea şi întărirea Bisericii, a provocat Marea Schismă, adică ruptura între Biserica Ortodoxă de Răsărit şi cea Catolică de Apus, în anul 1054, sfîşiind Biserica cea una întemeiată de Hristos în două părţi. Biserica Ortodoxă, mult mai conservatoare şi tradiţională, a păstrat neschimbat tezaurul învăţăturii de credinţă stabilit de Sfinţii Apostoli din cele şapte Sinoade Ecumenice ale Sfinţilor Părinţi, în timp de Biserica Romano-Catolică a adăugat noi dogme de credinţă şi învăţături care le-a dezbinat şi mai mult.Năvălirile popoarelor barbare asupra ţărilor ortodoxe, încă din primele secole după Hristos, invazia sîngeroasă a mahomedanismului asupra ţărilor ortodoxe, ca Siria, Arabia şi Egipt, cum şi invazia tătarilor şi a turcilor asupra Europei de Răsărit, a Asiei Mici şi a Tării Sfinte, ajungînd prin secolul al XVI-lea să ocupe aprope toate tările ortodoxe, au slăbit şi mai mult Răsăritul creştin, au făcut milioane de noi martiri şi au supus ţările ortodoxe unei ocupaţii păgîne de peste cinci secole, pînă în a doua jumatate a secolului XIX.
Dar Ortodoxia era atacată nu numai din Răsărit, prin turci şi tătari, ci şi din Apus, prin prozelitismul catolic dictat de Viena sub forma uniaţiei, a unirii unor sate de ortodocşi cu Roma în schimbul unor avantaje materiale. Aşa s-a creat în secolul al XVIII o Biserică nouă în Transilvania şi, mai înainte, în Galiţia (sec.XVI), numită Biserica Greco-Catolică, care a dezbinat şi mai mult unitatea Ortodoxiei. Iar din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Biserica Ortodoxă de
Răsărit a început să fie tot mai lovită de secte neoprotestante venite din centrul Europei şi din America.
Tările ortodoxe au fost grav lovite şi în timpul celor două războaie mondiale care s-au desfasurat în cea mai mare parte pe teritoriul lor. Iar ca o ultimă şi poate cea mai cumplită lovitură asupra ţărilor şi Bisericii Ortodoxe, s-a abătut peste ele furia nebună antihristică a comunismului atesist distrugător, care a devastat şi distrus zeci de mii de biserici şi mii de mănăstiri şi au ucis cu moarte martirică milioane de creştini ortodocşi, preoţi, monahi şi episcopi, dintre cei mai devotaţi pentru Hristos.
Iubiţi credincioşi,
In ultimul timp, ţările şi Bisericile Ortodoxe se pare ca s-au mai eliberat de persecuţia ateista şi comunistă, dar Ortodoxia încă se vede atacată de alte forţe ale întunericului care slăbesc mereu dreapta credinţă. Aceste forţe ale diavolului ce lovesc azi Biserica lui Hristos cu tot mai mult dibăcie şi furie sunt: indiferentismul religios, desfrîul, pornografia, alcoolismul şi sectele de tot felul. Dintre secte amintim: adventiştii, baptiştii, penticostalii, evangheliştii, martorii lui Iehova, etc., care se adună prin pieţe, săli de sport, pe stadioane, peste tot şi fac prozelitism în rîndul ortodocşilor, corupîndu-i cu cîntări, cu cărţi sectare, cu bani şi ajutoare, făgăduindu-le mîntuirea gratuită, fără prea multă osteneală. Ortodoxia este mult lovită şi din partea propriilor ei fii prin beţie, divorţ, avorturi, certuri şi dezbinări în familie, desfrîu şi pornografie în presă şi în literatura, la scară naţională.
Oare de ce a fost dintotdeauna atît de lovită Ortodoxia ?
Tocmai din cauza ca ea este singura biserică adevărată, care păstrează cea mai curată credinţă în Dumnezeu. Cine dă cu pietre în pomul fără roade ? Apoi Satana nu poate răbda Biserica Ortodoxă pentru ca este Biserica iubirii, Biserica jertfei martirice, dînd cel mai mare număr de sfinţi şi martiri. Ortodoxia este Biserica rugăciunii, a nevoinţei şi trăirii mistice, a smereniei şi răbdării. De aceea diavolul a ridicat asupra ei toate forţele întunericului, ca doar ar distruge-o cu totul !
Năvăliri ale popoarelor păgîne, persecuţii de tot felul, ocupaţii străine, uniaţie şi prozelitism sectar, dictatură ateistă şi comunistă, corupţie a familiei şi a tineretului prin cele mai diabolice patimi şi metode, ca pornografia şi desfrîul public. Şi cine stie ce alte curse mai cumplite ne va întinde Satana de acum înaite. Căci el nu poate răbda pe cei care se roaga şi pe cei smeriţi care iartă şi iubesc din inimă. Aceştia laudă şi iubesc cel mai mult pe Dumnezeu. Aceştia ard cel mai tare pe diavoli. De aceea ei sunt cel mai greu loviţi. Victima acestor cumplite atacuri este, desigur, Ortodoxia.
Dar nu trebuie să descurajăm, că Dumnezeu este veşnic cu noi. Şi dacă ne-a ajutat şi ne-a izbăvit de două mii de ani de păgîni, de turci, de tot felul de secte, de ateism, de comunism şi de prozelitismul antiortodox, să avem aceeaşi credintă că ne va izbăvi şi de acum înainte de cei ce se vor ridica asupra noastră, fie din afară, fie dinăuntru. Să nu uităm un singur lucru. Nu noi ne luptam pentru biruinţa Bisericii lui Hristos. Ci însuşi Dumnezeu prin sfinţii Săi se luptă pentru noi.
El loveste pe păgîni pentru că nu vor să creadă în adevaratul Dumnezeu. El smereşte pe atei pentru s-au lepădat de Dumnezeu. El ruşinează pe sectanţi pentru ca sunt stăpîniţi de mîndrie şi s-au lepădat de dreapta credinţă. El ridică pe cei smeriţi şi înalţă pe cei blînzi care păstrează cu jertfă Ortodoxia apostolică şi trăiesc după evanghelie pe pămînt. El, adevăratul Dumnezeu, ne va salva şi pe noi de vrăşmaşii apocaliptici văzuţi şi nevăzuţi. Deci să nu ne temem, căci cu noi este Dumnezeu !
Ne-a salvat Dumnezeu de moarte şi pierzare de două mii de ani şi ne va salva şi de azi inainte, numai să ducem mai departe viaţa creştinească, curată, smerită, adevărată, devotată.
El a biruit pe vrăşmaşii nostrii, care sunt vrăşmaşii lui Hristos, şi-i va birui şi pe viitor numai să ascultăm de Dumnezeu, numai să ne smerim, să iertăm, să ne iubim, să miluim pe cei săraci şi să fim oameni de rugăciune şi de jertfă. Căci de nimic nu se teme diavolul mai mult, decît de cei ce se roagă cu post, cu lacrimi şi cu inimă zdrobită, adică de cei ce trăiesc viaţa mistică în Hristos.
Iubiţi fraţi,
Dumnezeu se luptă cu vrăşmaşii Bisericii Sale pe care nu o vor putea birui “nici porţile iadului”. Numai noi să fim cu toţii prezenţi la Sfînta Liturghie şi să trăim în iubire şi în rugăciune cu post. Cu toate aceste două arme vom birui pe diavoli, vom smeri sectele, vom scăpa de cei ce ne urăsc, ne vom salva familia atît de decăzută, vom dobîndi mîntuirea sufletelor noastre şi vom întări Ortodoxia pe pămînt.
Trăim vremuri apocaliptice, fraţilor. Răutatea, ateismul, sectele, ura, desfrîul sunt mai puternice acum ca în trecut.
Să nu mai dorim să alergăm după averi, după bani şi plăceri. Nici să ne vindem sufletul şi credinţa pentru bani, pentru un trai mai bun, pentru mîndrie diavolească. Ne spune Mîntuitorul că în vremea de pe urmă “mulţi proroci mincinoşi, adică secte, se vor scula şi vor amăgi pe mulţi. Căci se va ridica neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie şi va fi foamete şi ciumă şi cutremure pe alocuri… şi veti fi urîţi de toate nemurile pentru numele Meu. Atunci mulţi se vor sminti şi se vor vinde unii pe alţii şi se vor urî unii pe alţii ”(Matei 24,4-10).
Acum trăim vremurile acelea. Acum Satana urlă ca un leu “gata să ne înghită”. Acum sectele strigă împotriva noastră, necredincioşii ne urăsc, păgînii vor să ne ucidă, creştinii se ceartă între ei , desfrîul şi crimele le întîlnim la tot pasul, preoţii nu-şi fac deplin datoria, duhovnicii buni sunt foarte rari, iar prorocii mincinoşi amăgesc pe mulţi. De aceea mereu vă îndemnăm să fiţi tari în dreapta credinţă, să nu discutaţi cu sectarii, nici să vă biruiţi de darurile lor. Nu lipsiţi de la biserică, spovediţi-vă adesea, citiţi cărţi ortodoxe, faceţi tot ce este sfînt şi Dumnezeu ne va milui cu mila Sa pe toţi. AMIN.
de
Articole asemanatoare:
Citatul Săptămînii
SINAXAR ORTODOX
SANATATEA NOASTRA
Ajutati-l pe Siluan !
Ioana Miruna Enache
Ioana Maria are nevoie de noi !
Ajutati-l pe Andrei!
