Prorociri despre Romania – Parintele Arsenie Boca
“Odată mi-a zis că, într-o noapte, către ziuă, ne vor ocupa trei ţări: Ungaria, Bulgaria şi Rusia.”
* Spunea odată cineva: „Părinte, Ceauşescu strică bisericile”. „Nu el, mă, ci păcatele omenirii“ – i-a răspuns Părintele. (Maria Matronea, Sibiu)
* Odată, la Drăgănescu, am stat de vorbă cu Părintele Arsenie în biserică şi când să ies către poartă, cam pe lângă fântână, Părintele s-a oprit în faţa mea şi mi-a zis: „Măi, hai să-ţi spun ţie ceva, că sţiu că tu nu mă spui la nimeni”. Şi continuă: „Hai, să-ţi spun cum se va descotorosi România de comunism. Toate celelalte ţări comuniste vor face paşnic trecerea de putere de la comunism la capitalism – ca şi când dai cămaşa de pe tine şi iei altă cămaşă – numai România va face trecerea prin vărsare de sânge şi vor muri mulţi”. L-am întrebat pe Părintele dacă voi muri şi eu. Atunci, sfinţia sa s-a aşezat către Răsărit, cu mâinile împreunate, ca şi când s-ar fi rugat (nu cum fac preoţii, cu mâinile în sus). A stat aşa, cu faţa către cer, vreo 15 minute. Mi-a spus, apoi, că nu voi muri la revoluţie, dar că „ăsta” va muri în ziua de Crăciun. L-am întrebat: „Care ăsta?”. „Ăsta, mă, care ziceţi voi că nu vi-l mai schimbă Dumnezeu”. Am întrebat încet: „Ceauşescu, Părinte?”. Dânsul mi-a zis: „Da, mă, ăsta. Şi voi muri şi eu, cu vreo 3 săptămâni înaintea lui”. (Biliboacă Matei, Săvăstreni)
* Un cumnat, Ovidiu, a fost închis, pe vremea lui Ceauşescu, pentru trecerea frauduloasă a graniţei. Am fost cu sora mea, Nela, la Părintele Arsenie ca să-i spunem. Părintele ne-a zis: „Să-i pară bine că n-a fost puşcat“. Apoi s-a întors către lume şi a zis: „Măi, să ştiţi că mulţi vor pleca din ţară, dar puţini se vor întoarce. Va veni vremea când ar dori să se întoarcă şi n-or mai putea, căci România va fi înconjurată de flăcări”. Părintele nu prea era de acord să-ţi părăseşti ţara.
Înainte de revoluţia din 1989 Părintele ne-a spus că miroase a praf de puşcă şi aşa a fost. Ne-a mai spus că o să ne pască un mare cutremur şi blocurile din Bucureşti vor ajunge ca şi cutiile de chibrituri.
Părintele Arsenie a fost şi rămâne în inimile noastre ca un sfânt. Acum mergem la mormântul Părintelui Arsenie şi ne rugăm acolo şi de câte ori îl chemăm în rugăciune, el ne ajută şi ne ocroteşte. (Viorica Farcaş, 48 ani, Voila)
* Odată mi-a zis că, într-o noapte, către ziuă, ne vor ocupa trei ţări: Ungaria, Bulgaria şi Rusia. Atunci eu am zis: „Ungurii or să ne ocupe pe noi?”, iar el mi-a spus: „Şi pe cei ce ne vor ocupa va veni ploaie de foc”. (Chiş Aurelia, 93 ani, com. Boiu, jud. Mureş)
* Mi-a spus odată Părintele: „Bucureştiul are să, fie al doilea Ierusalim (după cele spuse în continuare nu rezultă că acest lucru este neapărat bun, căci poate fi Ierusalimul – oraş sfânt, dar poate fi şi Ierusalimul în care nu mai rămâne „piatră peste piatră”! ). Să nu vă .fie frică, căci Ţara Făgăraşului este păzită de Maica Domnului. Stă Maica Domnului în coate şi genunchi şi se roagă pentru Ţara Făgăraşului”. Iar eu i-am spus: „Vai, Doamne, cum să fim noi aşa de vrednici, noi – nişte păcătoşi, ca să stea Maica Domnului în genunchi să se roage pentru noi!?”. Şi mi-a răspuns: „Ascultă aici, Silvia, la voi e mănăstire la Sâmbăta, se face mănăstire la Bucium, se face la Berivoi, se face la Dejani şi se mai face una… Deasupra la munţii voştri veţi vedea o stea cu coadă. Când o veţi vedea se va întâmpla ceva [atunci a început revoluţia]. Şi tot în Munţii Făgăraşului se va arăta o cruce de stele, iar atunci va mai fi ceva: un eveniment mare. (Toacşe Silvia, Copăcel)
* „Ne-a mărturisit că nu va mai dura mult timp şi va pleca spre Împărăţia Tatălui Ceresc, dar că va părăsi această lume datorită unui complot mişelesc, al cărui scop va fi acela de a-1 otrăvi. Totuşi, el nu va împiedica aceasta, deoarece atunci misiunea lui spirituală pe pământ va fi deja terminată. Apoi a scos dintr-un cufăr o carte groasă şi foarte uzată, scrisă în greaca veche, care provenea de la sfinţii creştini de la Muntele Athos. „În ea – ne-a spus părintele Arsenie – se găseşte descrierea hidrei cu răsuflarea otrăvitoare, care va urmări prin toate mijloacele să împiedice lumina şi voinţa dumnezeiască… Veţi vedea şi veţi înţelege spurcăciunea peste tot în jurul vostru: la serviciu, în magazine, în instituţiile statului, în conducerea lui şi mai ales în politică. Din nefericire, ea va intra pe furiş chiar şi în sânul Bisericii, murdărind unele suflete de aici. Aproape că oamenii îşi vor pierde speranţa. Doar cei care îşi vor păstra credinţa adevărată vor fi salvaţi şi mare va fi atunci Slava lui Dumnezeu peste ei”.
Apoi, părintele Arsenie a dezvoltat subiectul şi a spus ca această „lucrare diavolească” nu este ceva ce a apărut în vremurile noastre, ci ea durează din antichitate, de mii de ani, pregătind încetul cu încetul terenul pentru lupta finală care se apropie. Planul „lucrării diavoleşti” este minuţios şi, prin puterea banilor şi a viciilor, între care minciuna, prefăcătoria, intriga şi omorul sunt cele mai importante, cei care o săvârşesc au ajuns destul de aproape de ţelul lor principal, care este controlul şi dominarea întregii lumi… Aici, însă, părintele a făcut o afirmaţie neaşteptată, care a avut darul să ne şocheze într-o oarecare măsură. El a spus că, în mod paradoxal şi într-un interval de timp scurt, atenţia lumii se va concentra asupra ţării noastre, datorită schimbărilor extraordinare care vor avea loc şi a semnelor specifice care vor depăşi cu mult puterea limitată de înţelegere a cunoaşterii materialiste”. (Radu Cinamar- Viitor cu cap de mort – în culisele puterii, Editura Daksha)
* Mi-a mai povestit cineva că Părintele s-a rugat insistent la Dumnezeu pentru americani, să nu-i pedepsească, să-i ierte că şi ei sunt creaţia Lui şi să aibă milă de ei. Şi 1-a dus Dumnezeu pe Părintele Arsenie să vadă ce e pe acolo – prin America – şi a zis Părintele: „Da, Doamne, sunt vrednici de pierzare”. Cum l-a dus? Nu ştiu. Nu cred că l-a dus cu trupul L-a dus cu duhul. Ca urmare a ceea ce a văzut cu duhul, Părintele a pictat la Drăgănescu, deasupra scenei Învierii, mai multe clădiri moderne (turn) în flăcări, reprezentare care ar putea fi profetică (vezi cele două turnuri din „11 septembrie”).
Prea Sfinţitul Daniil, la înmormântarea PărinteluiArsenie, a spus că ar fi zis Părintele Arsenie aşa: „Vor veni necazuri mai mari decât Munţii Făgăraşului”. Ne-om duce la munţii Făgăraşului şi la dealul Prislopului să se prăvălească peste noi că nu mai putem rezista («Atunci vor începe să spună munţilor: Cădeţi peste noi!, şi dealurilor: Acoperiţi-ne!» – Lc.23, 30). Şi ne-om duce la morminte să iasă afară şi să intrăm noi de vii că nu mai putem rezista.
* Părintele a iubit mult Munţii Făgăraşului; venea mereu pe la cabana Podragul şi pe la Turnuri. Spunea Părintele: „Munţii Făgărusului şi dealurile Prislopului vă vor acoperi pe voi”.
Părintele a fost şi este un sfânt între noi. O femeie i-a spus: „Părinte, când o fi la judecată, să ne treci cu grămada”. Părintele a zis zâmbind: „ N-ai spus rău, măi”. A trecut de multe ori pe la noi prin sat. Unii îl cunoşteau, alţii nu-1 cunoşteau, dar Părintele spunea: „Oamenii la voi sunt cam răi, dar totuşi, fac milostenie multă şi asta îi ajută”. (Olimpia Fuciu, Ucea de Sus)
* Eram cu Părintele Arsenie şi 1-am întrebat: „Ce să facem Părinte, că acum este foarte rău”. Părintele zice: „Va veni şi mai rău”. Zic: „Parcă toate sunt otrăvite. Nici nu ne mai vine să mâncăm”. „Mă, face-ţi semnul sfintei cruci pe tot ce mâncaţi: apă, ceai, cafea, prăjitură, fructe, băutură, mâncare, pâine. De ar fi dat chiar şi cu otravă, Sfânta Cruce anulează tot ce este otrăvit”. (Maria Matronea, Sibiu)
* Zicea Părintele Arsenie, parcă pentru toţi românii: „Îmi pare rău de voi că sunteţi slăbiţi în credinţă. Veţi cădea din cauza fricii. Frica-i de la diavol; nu vă fie frică pentru a vă salva sufletele. Vor veni vremuri foarte grele, dar toate sunt îngăduite de Dumnezeu, Care este tovarăşul de drum al fiecăruia, de la naştere până la moarte. Vor cădea şi cei aleşi. Îmi pare rău că sunteţi cei pe urmă. Vă vor cerne. Vor pune impozite, taxe şi alte îngrădiri. Vor lua totul!” (Sora Septimia Măniş, 81 ani, Codlea)
* Făceam serviciul în Braşov, la uzina Astra. Odată a venit Părintele Arsenie la biserica Blumena (Biserica Sfântului Nicolae din Schei), unde a participat la slujbă. Atunci a spus: „Trebuie să ne întărim spiritualiceşte, că altfel viaţa noastră este moartă, chiar dacă ne merge numele că trăim. Luaţi exemplu de la Ştefan cel Mare, care cu o mână de oameni întăriţi spiritualiceşte, ţinea pe tătari la Nistru şi pe turci la Dunăre”. (Nicolae Streza, 84 ani, Făgăraş)
Îmi spunea părintele Bunescu că Părintele Arsenie se ducea în miez de noapte la biserică, îngenunchea în întuneric lângă masa sfântului altar şi două-trei ore se ruga pentru poporul român. (Pr. Bunea Victor, Sibiu)
Articole asemanatoare:
- Sfantul de la Sambata Fagarasului Parintele Arsenie Boca – 10 ani de la adormirea in Domnul
- 28 noiembrie 2009, 20 de ani de la adormirea Parintelui Arsenie Boca
- INEDIT – Comentariu la Pateric al Părintelui Arsenie Boca
- Parintele Arsenie Papacioc despre parintele Justin Parvu: “ARE DREPTATE!”
- CIPUL la SFANTUL SINOD. Parintele Arsenie Papacioc contra fiarei si cipurilor biometrice: NU acceptati sub nici un chip!
Leave a Reply
Citatul Săptămînii
Ioana Maria are nevoie de noi !
Ajutati-l pe Andrei!
Mai mult ca oricind imi vine sa pling pentru toate aceste vesti ce le aflu pe rind.mi se dezvaluie un adevar pe care doar il intiuam,acela ca sintem binecuvintati de Dumnezeu si sa nu ne lasam prada deznadejdii simi se deschid ochii tot mai mult si observ cit de minunat este poporul meu.Sa fim tari ca vin vremuri grele.Doamne ajuta
D-na Maria,
cand am citit comentariul dvs. am inceput sa plang, deoarece si eu cu sotul am trait ceva asemanator. In martie, 2009 am fost cu sotul la Prislop. Dorinta de a avea copii ne-a rupt din lumea doctorilor, a tratamentelor interminabile si a sperantelor neimplinite. Acolo, la mormant am plans amandoi. Nu mai puteam sa ne oprim. Mergand spre acea pestera, am vazut si noi o salamandra, apoi o vulpe, care fara teama, statea la vreo 3 metri de noi.
Acasa, am cautat pe Net imagini cu salamandra (nu stiam ce e acea soparla) si am gasit ca ea reprezinta SIMBOLUL RENASTERII, SPERANTEI, iar vulpea este SIMBOLUL FERTILITATII.
Atunci parca mi s-a deschis mintea: am inteles raspunsul parintelui: sa nu ne pierdem speranta.
Sotul meu a si visat de 2 ori cu Parintele. Parea ca ne asteapta sa vorbim cu el. Ne-am linistit sufleteste si spunem tuturor sa mearga la Prislop.
D-zeu sa va ajute in aceasta incercare si, de fiecare data cand va e greu, chemati-l pe Parintele Arsenie, cu urmatoarele cuvinte: (el insusi le-a spus, spre a ne fi de ajutor si dupa moarte)
PREOT MONAH ARSENIE,
TRIMITE-MI DUHUL TAU PAZNIC,
ADU-MI SANATATE SI LINISTE,
DEPARTEAZA DE LA CASA MEA NECAZURILE SI SUFERINTELE,
CA AI DUH SFANT.
Ne-ar fi spus sa fim tari in CREDINTA si STATORNICI. Citeodata cred ca ne lipseste statornicia pentru ca, credinta avem noi. Altfel fiind statornici multi nu ne-am corupe si nu am accepta diferite compromisuri. Ne ramane sa stam pe pozitia de crestin si sa refuzam. Sfintii Parinti ne indeamna la fel. Mucenicii sunt exemplul cel mai bun (si Parintele Iustin a intarit aceasta spunind: Este vremea muceniciei! Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi!). Este suparator ca Ierarhii nu ne sustin… acolo era ultima noastra speranta… care nu a venit! Uite, am ramas singuri sa luptam asa cum au ramas si Sfintii Inchisorilor (MARII MARTIRI AI NEAMULUI). Sa ducem lupta cea buna si jertfa cea placuta Domnului!
Iertati si Doamne ajuta !
In septembrie 2008 am fost impreuna cu sotul la Prislop, sa stam de vorba cu parintele Arsenie si sa cerem sfat bun, de taina, pentru noi si lume. Am plecat de la mormantul plin de flori spre padure, sotul mergand sa se roage in pestera parintelui, eu ramanand pe carare si spunand mereu “Parinte, toata viata asta nu am facut nimic, am scris doar un acatist si am pictat niste zeci de icoane, nu stiu sa iubesc, am cerut lui Dumnezeu sa iau pacatele parintilor mei ca urmasii sa fie curati si El mi-a dat cancerul asta, si uite, uneori simt ca ratacesc cararea, ce sa fac?” si l-am auzit spunand “din lucrurile mici se naste mantuirea, uita-te imprejur”. Atunci am vazut o salamandra care trecea pe carare, fara sa se sinchiseasca de mine.”Vezi, nu-i e teama ca o omori,ca a simtit ca o iubesti, merge pe drumul ei incet,dar fara sa se opreasca. Asa sa faci si tu, ca Dumnezeu stie ca Il iubesti, chiar daca faptele tale sunt marunte, ca sunt din iubire”. Am stat mai mult de vorba si la plecare mi-a spus ca oricand am nevoie va fi langa mine. Ca in povestile cu zane. De atunci, cand ma apuc de pictat, simt ca este langa mine, uneori miroase a mir, alteori a trandafiri, dar cel mai des il simt ca o racoare de roua. Cred ce ati scris aici, eu stiu ca e adevarat, stiu ca nu a fost ispita mai ales ca si sotul meu a avut o revelatie si el este mai sceptic. Care e cararea, frate Filip? Ce ne-ar fi spus parintele azi, cand ne pregatim sa devenim rebeli de societate noi, care vom refuza buletinele cu cip? Nepotul meu are 3 ani si nici o vina ca va trebui sa accepte atare acte. Cum sa facem ca acesti copii nevinovati sa nu suporte consecintele nemerniciei celor ce ne conduc?