Trăirea pilduitoare a stareţului octogenar

La câteva ceasuri de voroava, în linistea batrânei poieni a lui Atanasie, în arhicunoscuta Sihastrie de astazi, Arhimandritul Victorin Oanele deapana amintiri din vremuri de demult, pe care le-a trait în îndelungata sa viata monahala. Unul dintre cei mai statornici si harnici calugari români împlineste 80 de ani de viata si aproape 60 de când Dumnezeu i-a îndreptat pasii spre Sihastria, schitul ascuns în Muntii Neamtului, care atunci abia îsi dobândise statutul de manastire. (Arhim. Timotei Aioanei)

Fratele Vasile Oanele, nascut în tara Vrâncioaiei la 1 februarie 1931, a crescut într-unul din cele mai frumoase plaiuri românesti. Cu ani în urma am poposit în satul lui natal împreuna cu arhimandritii Clement Haralam si Vitalie Danciu, cunoscând-o pe matusa Safta, mama staretului, care se apropia de vârsta centenara. Din locul acela cu frumuseti paradiziace, fratele Vasile a plecat în Muntii Neamtului, urmând peste veacuri itinerarul Cuvioasei Teodora de la Sihla. Dupa scurte popasuri la schiturile Tarnita si Tarcau, fratele Vasile Oanele a batut la poarta Sihastriei în ziua de 3 mai 1952. Printre monahii începutului de care-si aminteste se numara Nechifor Dorobantu si Daniil Sandu Tudor, cel din urma fiindu-i nas de calugarie la 18 octombrie 1953, iar staret al Sihastriei era protosinghelul Ioil Gheorghiu, un om bun, rugator si milostiv.

În timpul vizitei în Mitropolia Moldovei a Patriarhului Chiril al Bulgariei, a fost hirotonit de acesta ierodiacon la Manastirea Neamt, în ziua de 18 octombrie 1954. A trecut prin multe ascultari monahale, cum ar fi: arhondar, magazioner, bucatar, ghid, secretar, profesor la Scoala monahala, remarcându-se însa vreme îndelungata ca un atent si competent econom al manastirii. Priceput, harnic, aspru si neînduplecat, era prezent de dimineata pâna seara, chiar si noaptea daca era nevoie, trudind cu ceilalti vietuitori pentru treburile Martei, adica cele administrative, hulite adeseori în anumite medii, dar atât de trebuincioase mersului firesc al vietii. A cunoscut perioada grea a decretului comunist 410/1959, când Sihastria a ramas aproape pustie. Dupa decret, acolo s-a înfiintat un azil care a adapostit aproape 130 de calugari batrâni, îngrijiti cu atentie si spirit altruist de o mâna de parinti, obligati de regimul comunist sa renunte o vreme chiar la uniformele monahale, dar mai departe pastratori întru toate ai duhului filocalic.

La 13 noiembrie 1972, parintele Victorin Oanele (hirotonit ieromonah la 29 august 1971 la hramul Manastirii Secu de catre Episcopul-vicar de la Iasi, Irineu Craciunas Suceveanul) a fost numit de catre Mitropolitul Justin Moisescu al Moldovei si Sucevei staret al Manastirii Sihastria, succedându-l pe protosinghelul Longhin Pop.

Cea mai îndelungata staretie din istoria Sihastriei

În timpul celei mai îndelungate si prospere staretii din istoria de aproape patru veacuri a Sihastriei, mai îndelungata cu câtiva ani decât a protosinghelului Ioanichie Moroi, care detinea recordul longevitatii, Arhimandritul Victorin Oanele are privilegiul de a fi avut în obstea sa monahi cuviosi si chiar sfinti, de talia ieroschimonahului Paisie Olaru, a arhimandritilor Cleopa Ilie, Partenie Buscu, Damaschin Barbacaru, Ioanichie Balan, a protosinghelilor Casian (Onufrie) Frunza, Ioil Gheorghiu, Veniamin Barbacaru, Clement Hotnog, Varsanufie Lipan, Calinic Lupu, dar si altii mai tineri sau mai vârstnici, modele de autentica traire monahala.

Împletind ca într-o aleasa cununa îndatoririle si purtând cu bucurie crucea unor grele ascultari, acesti parinti au facut din Sihastria, în timpul staretiei Arhimandritului Victorin Oanele, una dintre cele mai cunoscute manastiri românesti si mult apreciata în mediile ortodoxe si crestine din întreaga lume.

O biserica mareata, asemenea unei catedrale, una de lemn în cimitirul manastirii, alte sase biserici si paraclise noi, cu picturi si mobilier, la schiturile afiliate manastirii, chilii, case oficiale, gospodarii anexe, acareturi, gradini, stâni, drumuri, garduri trainice întinse pe multi kilometri si alte multe împliniri poarta pecetea acestei îndelungate slujiri a parintelui Arhimandrit Victorin Oanele pentru Biserica lui Hristos si pentru slujirea monahala în special.

A învatat de la marii calugari ai manastirii arta smereniei, iubind discret, fara ostentatie, rugaciunea. Când multiplele ascultari nu-i îngaduiau prezenta fizica la slujbele liturgice, absenta era suplinita de rugaciunea tainica a mintii si de parerea de rau ca nu se putea alatura fratilor rugatori din biserica.

Asculta cuviincios la consiliile manastiresti sfaturile cunoscutilor duhovnici – între ei, parintii Paisie si Cleopa pe care i-a iubit îndeosebi – si recunostea înaintea lor, cu sinceritate de copil, carentele pe care le purta, ca orice muritor, în propria-i desaga.

Dumnezeu a rânduit ca în vremea staretiei sale sa oficieze tunderea în monahism a peste 200 de vietuitori ai manastirii, doi dintre ei urcând înalta treapta a arhieriei: cel de-al saselea Patriarh al României, Preafericitul Parinte Daniel, si Episcopul-vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române din Europa Occidentala si Meridionala, Preasfintitul Marc Alric Nemteanul.

Manastirea Sihastria a fost vizitata în timpul staretiei Arhimandritului Victorin Oanele de numerosi întâistatatori ai Bisericilor Ortodoxe surori si de mari ierarhi ai lumii ortodoxe, unii dintre ei invitati special în timpul arhipastoririi la Iasi a Mitropolitului Daniel Ciobotea.

Astfel, Arhiepiscopul Constantinopolului, Noua Roma si Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, Partenie al Alexandriei, Pavle al Serbiei, Hrisostom al Ciprului, Hristodulos, fericitul Arhiepiscop, Sava al Varsoviei, Ioan al Kareliei, Ieronim al Atenei (ca Mitropolit al Tivei si Livadiei), Teoctist si Daniel ai Bisericii Ortodoxe Române si multi altii au înaltat rugaciuni fierbinti în acest loc binecuvântat de Dumnezeu, în care, la jumatatea veacului al XVII-lea, sapte sihastri de la Manastirea Neamt au întemeiat Sihastria lui Atanasie, cum se numea atunci.

La cei 80 de ani daruiti de Dumnezeu, parintele Victorin pastreaza o tinerete a râvnei duhovnicesti, având înca multe proiecte pentru manastirea inimii sale.

Dincolo de vorba aspra pe care o pastreaza vrânceanul sihastrit, se ascunde o puternica iubire pentru monahii din preajma si mai ales pentru Manastirea Sihastria. Fiecare caramida ori lespede de piatra si absolut toate lucrarile înaltate într-o perioada de aproape 60 de ani înseamna de fapt totala daruire si slujire a staretului Arhimandrit Victorin Oanele, octogenarul care si-a pastrat, în ciuda anilor care au trecut, o exemplara tinerete.

“Dincolo de vorba aspra pe care o pastreaza vrânceanul sihastrit, se ascunde o puternica iubire pentru monahii din preajma si mai ales pentru Manastirea Sihastria.”

sursa

Articole asemanatoare:

1. A doua sută de capete ale Starețului Dionisie (I)
2. A doua sută de capete ale Starețului Dionisie (II)
3. A doua sută de capete ale Starețului Dionisie (III)
4. Parintele Marcu de la Sihastria – îngerul lui Dumnezeu
5. Părintele Arsenie Papacioc a trecut la Domnul