Romanţa cerşetorului

Străinule şi tu ai fost
Vreodată om sărman
Gândeşte-te măcar o clipă
La viaţa-mi de hoinar
Iar dacă soarta vieţii
În bine te-a schimbat
Făcând acum din tine
Un om distins, bogat
Opreşte-te o clipă
De ţi-am ieşit în cale
Şi de mi-ai da pomană
Din mila dumitale…

Aşa plângea în sinea lui
Un cerşetor pe stradă
Dar vai! din zeci de trecători
Nici unul să nu-l vadă
Poate si eu sunt sarac,
Poate şi tu şi altul
Un lucru este important:
Cu-n ban nu-ţi umplii sacul!

Iar dacă stăm o clipă-n loc
Privindu-i drept în faţă
Să ne transpunem pe moment
Trecând în a lor viaţă
Am vede lumea toată-n gri
Şi plini de consternare
Fără speranţă am privi
La lumea trecătoare

Dar timpul merge înainte
Iar roata vieţii se învârte
Şi poate cel ce-a fost bogat
Durerea vieţii o va simte
Atunci priveşte cu alţi ochi
La viaţa efemeră
Şi speră la ceva mai bun
Şi speră, speră, speră…

Nu am gasit articole asemanatoare