http://www.calauzaortodoxa.ro/calauza/rugaciuni/acatistul-sfantului-ierarh-grigorie-dascalu-mitropolitul-tarii-romanesti/?utm_source=rss&utm_medium=rss&utm_campaign=acatistul-sfantului-ierarh-grigorie-dascalu-mitropolitul-tarii-romanesti Călăuză spre cunoaşterea şi apărarea Credinţei Ortodoxe Sat, 21 Aug 2010 18:01:35 +0000 hourly 1 http://wordpress.org/?v=3.0.1 http://www.calauzaortodoxa.ro/calauza/rugaciuni/acatistul-sfantului-ierarh-grigorie-dascalu-mitropolitul-tarii-romanesti/comment-page-1/#comment-945 floarea.norilor Wed, 27 Jan 2010 18:07:31 +0000 http://www.calauzaortodoxa.ro/?p=3182#comment-945 Cred ca sfintii ne simt daca mergem la ei sa ne rugam din suflet, sau mergem doar sa bifam ziua de a merge la biserica. Asta mi s-a intamplat dupa ce am fost duminica la Manastirea Caldarusani la Sf. Liturghie. Lume multa de fiecare data, bucuria miruitului de la sfarsit, multumirea de a te inchina sfintelor moaste ale Sf. Grigorie Dascalu..De fiecare data ma simteam minunatsi mi se parea ca este normal totul, dar, intr-o dimineata devreme din cursul unei sapatmani de vara, m-am dus dupa apa sfintita. Nimeni in biserica inca.. Sfintele moaste deschise si eu incercand sa termin acatistul ...M-am lasat pagubasa, si am zis doar rugaciunea inimii...minute, zeci de minute.. Cred ca-i bine sa nu va spun tot... doar ca la sfarsit sfantul mirosea a mir, eu pluteam si nu ma dureau genunchii...De atunci, sfantul ma primeste in graba sau cu - fericirea mea si cred ca si a lui impletita intr-un cuvant pe care nu-l pot defini, asta depinde doar de mine... Cu multumiri, ptr. rabadarea de a asculta povestile mele.. Cred ca sfintii ne simt daca mergem la ei sa ne rugam din suflet, sau mergem doar sa bifam ziua de a merge la biserica. Asta mi s-a intamplat dupa ce am fost duminica la Manastirea Caldarusani la Sf. Liturghie. Lume multa de fiecare data, bucuria miruitului de la sfarsit, multumirea de a te inchina sfintelor moaste ale Sf. Grigorie Dascalu..De fiecare data ma simteam minunatsi mi se parea ca este normal totul, dar, intr-o dimineata devreme din cursul unei sapatmani de vara, m-am dus dupa apa sfintita. Nimeni in biserica inca.. Sfintele moaste deschise si eu incercand sa termin acatistul …M-am lasat pagubasa, si am zis doar rugaciunea inimii…minute, zeci de minute.. Cred ca-i bine sa nu va spun tot… doar ca la sfarsit sfantul mirosea a mir, eu pluteam si nu ma dureau genunchii…De atunci, sfantul ma primeste in graba sau cu – fericirea mea si cred ca si a lui impletita intr-un cuvant pe care nu-l pot defini, asta depinde doar de mine…
Cu multumiri, ptr. rabadarea de a asculta povestile mele..

]]>