Binecredinciosul Voievod Ştefan Cel Mare, apărător şi ctitor de lăcaşuri sfinte

Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare şi Sfânt (n. 1433, Borzeşti – d. 2 iulie 1504, Suceava):

Cei 47 de ani de domnie (1457, aprilie 14- 1502, iulie 2), ai lui Stefan Cel Mare la tronul Moldovei , au reprezentat o perioada de eforturi pentru apararea integritatii teritoriale si a independentei tarii sale.

Remarcabil comandant de osti si om politic, el a urmarit intarirea autoritatii domnesti, s-a ingrijit de organizarea si prosperitatea economica a tarii, sprijinind dezvoltarea mestesugurilor, negotului si a targurilor, a intarit ostirea si cetatile, facand din  Moldova un puternic stat.Pe plan extern a luptat pentru apararea independentei statului moldovean, respingand incercarile de cotropire ale dusmanilor. In indelungata lupta pe care a dus-o pentru a stavili expansiunea otomana, a obtinut un sir de victorii de prestigiu care au oprit inaintarea expansiuni otomane spre centrul Europei, aparand in acelasi timp civilizatia si cultura crestina a popoarelor europene.

Stefan Cel Mare a avut o personalitate complexa. El a dat dovada de o serie de calitati exceptionale care i-au permis sa asigure independenta  Moldovei intr-o perioada de mari framantari militare si politico- diplomatice ce aveau loc in S-E Europei in a doua jumatate a secolului al XV-lea.

Vom aminti doar citeva din aceste calitati:

1. A avut o clara viziune politica;
2. A dat dovada de curaj si mare abilitate;
3. A fost un bun si curajos diplomat;
4. A fost cunoscut ca un conducator sever, dar drept si nepartinitor;
5. Avea un remarcabil simt al dreptatii;
6. A fost un priceput organizator al administratiei tarii sale;
7. A fost un stralucit comandant de osti;
8. S-a dovedit a fi unul din cei mai mari ziditori si ctitori de biserici si manastiri ortodoxe, construite in stil bizantin imbinat cu elemente autohtone.

Aceste calitati si insusiri extraordinare ale domnitorului moldovean au impresionat contemporanii si urmasii autohtoni, dar si straini. Mentionam doar o mica parte dintre lucrarile si autorii romani sau straini care au avut numai aprecieri pozitive la adresa marelui voievod.

- Cronicarul Grigore Ureche in „ Letopisetul Tarii Moldove” il prezinta pe Stefan cel Mare  ca pe un domn pururi invingator si incarcat de glorie.

- Constantin Giurescu vorbeste despre „ epoca de aur” a Moldovei lui Stefan si ca „ niciodata tara n-a fost mai intinsa , mai bogata  si mai respectata.”

- Matei din Murano, medic venetian la curtea domnitorului Moldovei, in 1502 scria la Venetia ca „ Amintitul domn este un om foarte intelept…. Foarte iubit de supusi, caci este bland si drept, foarte vigilent si darnic”.

- Papa SIXT al IV lea ii adreseaza lui Stefan cel Mare, in primavara anului 1475, dupa stralucita victorie a lui Stefan la Vaslui asupra turcilor condusi de Soliman- Pasa, urmatoarea apreciere: „Faptele tale contra turcilor pagani au adus atata celebritate numelui tau incat toata lumea vorbeste despre tine si, in unanimitate, esti foarte laudat.”

- Cronicarul polonez Bernard Wapowski scria despre Stefan ca a fost „ Stralucitul luptator, foarte vestit prin victoriile contra turcilor”.

- Un alt cronicar polon, Martin Miechowski, scria despre Stefan ca „ Tu esti drept, prevazator, istet, biruitor contra tuturor dusmanilor. Nu in zadar esti socotit printre eroii secolului nostru”.

Din multitudinea carturarilor interni si externi care s-au  aplecat asupra complexei personalitati a lui Stefan s-a aflat si marele istoric botosinean Nicolae Iorga care sublinia ca „romanii au gasit- in personalitatea lui Stefan cel Mare – cea mai curata si mai deplina icoana a sufletului sau”.

Prin tot ceea ce a facut Stefan cel Mare  a fost nu numai un voievod al Moldovei ci si al tuturor romanilor, tinand sus steagul luptei nationale pentru neatarnare.

Cei 47 de ani de domnie au fost marcati de numeroase batalii: cu ungurii condusi de regele Matei Corvin la Baia(1467), cu tatarii la Lipnic(1469), cu polonii regelui Ioan Alberi la Codrii Cosminului(1497), dar mai ales cu turcii la Vaslui(1475), Razboieni(1476), Catlabuga(1485), Scheia(1486) etc.

Stefan cel Mare n-a fost numai un neantrecut conducator de osti ci si un mare ctitor de lacasuri sfinte. Cronicarul Grigore Ureche ne spune ca Stefan ar fi construit sau consolidat 44 de manastiri si biserici, care au infrant secole, au biruit atacurile celor fara de lege, au rezistat  cutremurilor si au pastrat credinta in Hristos. Multe dintre aceste lacasuri au fost ridicate in cinstea  unor victorii istorice, fiind prezente pe intreg teritoriul Moldovei, constituind pentru crestini locuri de pelerinaj si puncte de atractie pentru turistii straini. Multe din aceste ctitorii stefaniene fac parte din patrimoniul cultural UNESCO (Manastirea Voronet, Putna, Neamt etc.)

In continuare vom prezenta foarte pe scurt citeva dintre cele 44 de manastiri si biserici ctitorite sau consolidate de Stefan cel Mare:

Manastirea Putna este prima si cea mai importanta ctitorie religioasa a lui Stefan, ce strajuieste de peste cinci secole tinutul legendar al Bucovinei. Este situata la 72 km de vestita cetate de scaun a Sucevei.

Zidirea manastirii cu hramul „ Adormirea Maicii Domnului” a inceput la 10 iulie 1466 si a fost terminata in 1469, iar slujba de sfintire a avut loc pe 3 septembrie 1470. Biserica manastirii este alcatuita din 5 incaperi: pridvor, pronaus, gropnita sau camera mormintelor- unde isi doarme somnul de veci marele voievod, naos si altar.

In 1871, intre 14-16 august, s-a organizat la Putna o mare serbare cu ocazia implinirii a 400 de ani de la sfintirea bisericii manastirii. La aceasta grandioasa serbare, Mihai Eminescu- cel mai mare poet al romanilor, a rostit urmatoarele cuvinte: „ Sa facem din Putna Ierusalim al neamului romanesc si din mormintul lui Stefan altar al constiintei nationale”.

Pentru romani, Putna reprezinta in acelasi timp rugaciune, arta, cultura, dar si o glorioasa pagina din istoria neamului. Pentru crestini, Putna a fost, este si va ramane o cetate a rugaciunii si a duhovniciei. Putna ramane in sufletele noastre o fereastra deschisa catre cer, dar si un izvor de lumina de care avem atata nevoie.

Printre cele 44 de manastiri si biserici zidite sau ctitorite de Stefan cel Mare se afla si Biserica „Sf. Nicolae” din satul Popauti, care in anul 1885 a fost alipit orasului Botosani. Biserica „Sf. Nicolae”- Popauti este cea mai veche biserica din Botosani zidita de Stefan cel Mare. O inscriptie slavona, situata in dreapta usii, pe peretele dinspre nord, ne spune ca respectiva biserica a fost zidita la 1496, in al 40-lea an al domniei marelui voievod.

Dintre minunatele manastiri ale epocii stefaniene amintim doar citeva: Manastirea Neamt construita in 1497 in apropierea orasului Tirgul Neamt; Manastirile Volovat, Dobrovat, Tazlau, Moldovita, Probota, Voronet care si-au castigat un renume deosebit  in lumea intreaga prin picturile sale exterioare.

Dintre bisericile ctitorite de Stefan amintim: Patrauti(1487), Radauti(1487), cea de langa Suceava cu hramul „Sf. Ilie”(1488), Vaslui(1490), Sf.Nicolae din Iasi(1491-1493), din Harlau(1492), din Borzesti(1494), „Sf. Nicolae” din Dorohoi(1459), din Husi(1495), din Rauseni(1504), etc.

Pentru ravna sa fata de credinta crestina si pentru evlavia sa fata de manastiri si biserici, Sfintul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, intrunit la 20-21 iunie 1992, a hotarat canonizarea lui Stefan cel Mare sub numele „ Binecredinciosul Voievod Stefan Cel Mare Si Sfant”, cu data de pomenire 2 iulie.

In constiinta poporului roman, trecerea timpului a facut din Stefan cel Mare un erou popular, devenind un model suprem al vitejiei, cinstei, dreptatii si omeniei.

de Profesor, Stratulat Alecsandrina

Articole asemanatoare:

1. Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare și Sfânt
2. La Mănăstirea Putna va fi sărbătorit Sfântul Voievod Ştefan cel Mare
3. Acatistul Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare şi Sfânt
4. Acatistul Sfantului Intaiului Mucenic si Arhidiacon Stefan
5. La început de post alături de Sf. Vasile cel Mare