Dacul
În limpezimi, unde-mi zbura săgeata,
azi, steaua ta şi-aprinde nestemata.
Pe plaiul veghei mele de oier
urci tu, acum, cu turmele în cer.
Pe unde plugul meu trecea cu sporul,
cânta lumina şi zâmbea ogorul.
Azi, plugul tău pe urma mea se-mplântă
şi zările zâmbesc şi brazda cântă.
Ți-aştept în lut truditele ciolane
să le-nfrăţesc cu mine sub tapşane.
Și-n strânse împletiri de oseminte
vom tine-n braţe veacurile sfinte.
de Radu Gyr























