Despre trezvie, lupta cu gandurile si rugaciune – p.2
6. Trezvia este pironirea puternica a cugetului (a mintii) si sederea lui la usa inimii astfel incat sa vada cum se apropie gandurile (straine), acesti talhari – pradatori, sa auda ce vorbesc si ce fac acesti asasini si ce chip zugravesc si propun demonii, incercand sa atraga prin el mintea la visare si sa o insele. Daca vom savarsi cu sarguinta aceasta lucrare, ea, daca vrem, foarte sintelept (temeinic si clar) ne va arata (ne va descoperi si ne va talcui) arta luptei spirituale (si vom capata experienta in ea).
7. Frica de doua ori mai mare, pe de o parte fata de parasirea de catre Dumnezeu, iar pe de alta parte fata de incercarile mustratoare, care au loc prin intamplarile (vietii), de obicei, face ca atentia treaza sa fie frecventa in mintea omului care se straduieste sa ingradeasca izvorul gandurilor si al faptelor rele. Pentru aceasta are loc parasirea si sunt trimise de Dumnezeu incercari neasteptate, pentru indreptarea vietii noastre, mai ales atunci cand omul a gustat dulceata odihnei care vine din aceste bunuri (din atentie si trezvie) si a devenit nepasator. Din aceasta frecventa se naste obiceiul; din obicei se naste o continuitate fireasca a trezviei; iar din aceasta incetul cu incetul se naste vederea luptei, dupa care urmeaza rugaciunea savarsita cu rabdare (cu osteneala) catre Iisus, linistirea dulce, fara visari, a mintii si starea (minunata) care vine din Iisus (din unirea cu El).
8. Mintea care sta si Il cheama pe Hristos impotriva vrasmasilor si alearga la El este asemenea unei fiare salbatice, care, fiind inconjurata de o multime de dulai, sta cu indrazneala impotriva lor, invelindu-se cu un scut de aparare. De departe vazand mintea cursele tainice ale vrasmasilor nevazuti, se roaga neincetat impotriva lor Facatorului de pace Iisus si astfel ramane neranita de ele.
9. Daca vei putea si iti va fi dat sa stai dis de dimineata in rugaciune inaintea lui Dumnezeu – si nu numai sa fii vazut, dar sa si vezi (Psalm 5, 3), atunci vei intelege ceea ce spun: iar daca nu va fi asa, stai treaz si vei dobandi acest lucru.
10. Continutul marilor este multimea apelor; iar continutul si taria trezviei, ale voiciunii si ale tacerii adanci a sufletului, la fel ca si ale adancului contemplarilor minunate si negraite si ale smereniei intelepte, ale dreptatii si ale dragostei sunt cea mai puternica trezvie si rugaciunea catre iisus Hristos fara ganduri si, pe langa aceasta – neintrerupta, savarsita ziua si noaptea, cu osteneala, fara plictiseala si intristare (Luca 18, 1). <<va urma>>
de Sfantului Isihie al Ierusalimului















