De ce nu canonizăm martirii anticomunişti?

Cea mai profundă rană pe care o port în suflet este suferinţa pe care aceşti oameni nevinovaţi au răbdat-o în puşcăriile comuniste din România. Am fost întrebat şi eu, de oameni care lucrează în presă: „Câţi dintre cei ce au făcut puşcărie merită să fie trecuţi în antologia aceasta a sfinţilor?”. Ce credeţi că am răspuns? „Toţi.” Şi spun şi acum, în auzul universului şi al lui Dumnezeu. Toţi. Şi cel ce a făcut numai o zi de puşcărie e un martir şi-un sfânt. Dar, paralel cu ei, sfânt a fost şi poporul întreg. – (P.S. Iustinian Chira)

Atunci când poporul român simte nevoia să-şi cunoască sfinţii din care ei s-au născut, atunci trebuie să-i lăsăm să-i cunoască. Şi trebuie să ajutăm poporul român să cunoască sfinţii neamului, şi pe cei din perioada aceasta comunistă. – (Părintele Augustin de la Aiud)

Cineva a spus despre tatăl lui, după ce a spus că a murit în închisoare, că a murit ca un prost. Dacă tu faţă de tatăl tău poţi să spui chestia asta, că a murit ca un prost, atunci ce să mai spunem despre cei care habar n-au, sau n-au nicio relaţie cu acest lucru… De aceea nu sunt canonizaţi, pentru că nimeni nu socoteşte importantă această canonizare. Ba chiar, unii sunt chiar jenaţi: „Da’ cum să-i canonizăm? Da’ ce-au făcut ei? Da’ ce-au trăit ei?” – (Părintele Ioan Şişmanian)

Istoria României s-a scris cu sânge de martiri, indiferent că au fost la început de secol întâi, de secol patru, sau mai târziu, indiferent că sunt acum, şi aceşti sfinţi ai închisorilor au suferit, a curs mult sânge. Imposibil să nu intereseze, indiferent pe cine, că-i mic, că-i mare, că-i matur, că-i bătrân, să nu-i intereseze că-i istoria acestor deţinuţi, că au suferit; şi-au suferit pentru noi, pentru ei mai puţin, n-aveau de ce să sufere pentru ei. Pentru că L-au mărturisit pe Hristos? Asta e o suferinţă care ne înnobilează ţara. Şi sunt puţine ţările care au astfel de martiri, pe care într-adevăr ar merita să-i pună în rândul sfinţilor. De aceea şi pe Sfântul Ştefan cel Mare l-au pus în rândul sfinţilor. Câte sute de ani s-au scurs ca să-şi dea seama că, totuşi este Sfântul Ştefan, cel Mare şi Sfânt? Oare câte mii de ani trebuie să mai treacă ca să-i pună şi pe aceşti sfinţi în rândul sfinţilor români, că sunt sfinţi, într-adevăr? – (Maica Inochentia – Mănăstirea Sfânta Maria, Techirghiol)

(Extras: De ce nu ne canonizam martirii anticomunisti – Din Temnite spre Sinaxare)

Nu am gasit articole asemanatoare