Ecumenism, interconfesionalitate si responsabilitate in educatia religioasa p.4

În mod inevitabil de la constituirea ei în unităţi independente, autonome sau autocefale, orice Biserică Ortodoxă, ca şi Ortodoxia în genere ajunge în contact cu credincioşii altor grupări sau organizaţii religioase creştine. Dintre acestea unele sunt mai aproape prin doctrina, cultul, practica, rânduiala şi spiritul lor de Ortodoxie, iar unele mai îndepărtate. Unele se deosebesc radical de Ortodoxie în chestiuni fundamentale de doctrină şi de cult şi se numesc eretice. Altele, care se deosebesc mai puţin, numai în chestiuni de disciplină, se numesc schismatice 31).

De fapt această împărţire tradiţională a neortodocşilor în eretici şi schismatici, nu este suficient de întemeiată, întrucât schismaticii sunt în fond eretici, deoarece schisma lor începe tocmai prin nesocotirea sau lepădarea învăţăturii ortodoxe despre Biserică.

De fapt neacceptarea învăţăturii tradiţionale despre Biserică este principala cauză a tendinţei de dispersare (fărâmiţare) a ereziilor, căci în ultimă instanţă, înţelegerea greşită a tuturor problemelor eclesiologice a fost şi rămâne izvorul tuturor ereziilor 32).

De altfel, nici din punct de vedere practic, Biserica nu a făcut o deosebire prea riguroasă între eretici şi schismatici, punând uneori Taine ale ereticilor ca valide şi neprimind ca atare Tainele schismaticilor. Aşa încât în categoria schismaticilor ne mai rămânând decât sporadice grupuri de indivizi izolaţi, se pare că nici nu mai are vreo consistenţă şi vreun temei vechea împărţire a neortodocşilor în eretici şi schismatici, fiindcă este clar că toţi cei răzleţi într-un fel sau altul de Biserica Ortodoxă sunt în fond eretici.

Deci ar trebui să nu mai fie folosit cuvântul SCHISMATIC, ci numai acela de ERETIC pentru a-i designa pe credincioşii neortodocşi 33). Ar fi însă împotriva spiritului irenic al Evangheliei şi a lucrărilor bisericeşti ca cei îndepărtaţi de la calea adevărului să fie şi mai tare împinşi spre rătăcire prin abandonarea lor şi aceasta pentru că pe de altă parte cele mai multe grupări creştine neortodoxe au păstrat – cel puţin – ceea ce se numeşte “vestigia ecclesiae”, adică urme sau elemente ale Bisericii celei adevărate 34).

În această situaţie cea mai potrivită numire pentru organizaţiile religioase creştine neortodoxe este aceea de Biserici sau organizaţii religioase ETERODOXE, toţi creştinii neortodocşi formând masa ETERODOCŞILOR 35). Chiar dacă schimbăm în virtutea spiritului irenic denumirea ereticilor şi schismaticilor în eterodocşi, nu trebuie să uităm câteva prescripţii canonice, care sub nici un aspect nu pot fi trecute cu vederea. De exemplu, Canonul 45 Apostolic prevede următoarele: “Episcopul sau prezbiterul (preotul) sau diaconul, dacă s-a rugat împreună cu ereticii să se afurisească; iar dacă le-a permis acestora să săvârşească ceva ca şi clerici, să se caterisească 36).

Tâlcuirea Canonului 45 Apostolic este următoarea: “Ereticii sunt afurisiţi, adică excomunicaţi din Biserică şi sunt interzise relaţiile obşteşti cu ei; cu atât mai mult este oprit ca membrii Bisericii sau clericii să se roage împreună cu aceştia şi este o infracţiune de gravitatea crimei slujirea celor sfinte împreună cu aceştia, dacă provin dintre clerici. Canonul prevede pedeapsa afurisirii, în sensul de suspendare din funcţiune, în cazul clericilor care s-ar ruga împreună cu ereticii şi pedeapsa caterisirii pentru acei clerici pentru acei clerici care le-ar îngădui clericilor eretici să slujească cele sfinte sau ar sluji împreună cu ei.

Dacă prima abatere ar găsi vreo explicare şi poate fi tratată cu indulgenţă, apoi cea de-a doua reprezintă un act de trădare a Bisericii şi trebuie sancţionat ca atare, căci ce înseamnă intercomuniunea “in sacris” cu ereticii? Nimic altceva decât a face o cauză comună cu aceştia” 37). <<va urma>>

NOTE:
-31) FLOCA, arhidiacon prof. Dr. Ioan N – DREPT CANONIC ORTODOX, LEGISLAŢIE ŞI ADMINISTRAŢIE BISERICEASCĂ, vol. II; Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române; Bucureşti – 1990; pag.331;
-32) Idem;
-33) Idem;
-34) Idem;
-35) Ibidem, pag. 332;
-36) FLOCA, arhidiacon prof. Dr. Ioan N. – CANOANELE BISERICII ORTODOXE – note şi comentarii; 1992; pag. 32;
-37) Ibidem, pag. 32-33.

de Preot Gheorghe Salagian

Articole asemanatoare:

1. Ecumenism, interconfesionalitate si responsabilitate in educatia religioasa p.5
2. Ecumenism, interconfesionalitate si responsabilitate in educatia religioasa p.2
3. Ecumenism, interconfesionalitate si responsabilitate in educatia religioasa p.1
4. Ecumenism, interconfesionalitate si responsabilitate in educatia religioasa p.3
5. Ecumenism și Ortodoxie Ecumenică