Erezia Ecumenistă a botezului comun – Partea V
Pentru ceea ce urmărim, trebuie să fie limpede însemnatul rol al teoriei „unităţii baptismale” romano-catolice jucat în acest acord. În scurta sa analiză făcută documentului, Mitropolitul Ierothei (Vlahos) al Nafpaktei declară falsitatea „unităţii baptismale” şi o identifică în mod corect ca pe o altă versiune a mult-osânditei „teorii a ramurilor”, scriind: „Pentru ecumeniştii [ortodocşi] înţelegerea şi acceptarea botezului ereticilor (catolici şi protestanţi, care au modificat învăţătura despre Sfânta Treime şi alte învăţături de credinţă) înseamnă şi acceptarea statutului eclezial al „trupurilor” eretice şi, chiar mai rău, că cele două „biserici” (latină şi ortodoxă) sunt unite în pofida unor „mici” deosebiri, sau că provenim din aceeaşi biserică şi că trebuie să căutăm a ne întoarce la ea, formând prin unire acea singură şi unică biserică. Aceasta este o formulare vulgară a teoriei ramurilor” [1].
O formulare a teoriei ramurilor în temeiul unui „botez comun” se găseşte şi în textul adoptat şi semnat de către ecumeniştii ortodocşi în iunie 1997 la cea de-a Doua Adunare Ecumenică Europeană a Consiliului Bisericilor Europene. Acolo citim: „În apa botezului, recunoaştem prezenţa Duhului, care este izvorul întregii vieţi şi ne face părtaşi trupului lui Hristos” [2]. „Recomandăm ca bisericile [...] să caute a dobândi recunoaşterea reciprocă a botezului, în rândul tuturor bisericilor creştine” [3].
În cele din urmă, în luna iulie a anului 2004, eparhiile australiene ale Patriarhiilor din Constantinopol, Antiohia şi România au semnat în cadrul Consiliului Naţional al Bisericilor din Australia, aşa-numitul „Document de înţelegere”, în care recunosc „taina botezului” administrată în comunităţile neortodoxe (romano-catolice, monofizite, anglicane, luterane, congregaţioniste şi unitariene) şi promovează folosirea unui „Certificat de Botez” comun [4]. Aceasta înseamnă că ierarhii ortodocşi din Australia, cu părtăşia Constantinopolului, Damascului şi Bucureştiului, au recunoscut existenţa botezului per se în confesiunile neortodoxe. Fără precedent în Ortodoxie, acest acord se apropie primejdios de hotărârile Conciliului II Vatican, care afirma: „oricine crede în Hristos şi a fost botezat după o rânduială, se află într-o comuniune, încă nedesăvârşită, cu Biserica Catolică [...] toţi cei care se mărturisesc credincioşi, prin botez sunt încorporaţi în Hristos; din aceste pricini, aceştia sunt primiţi ca fraţi de fiii Bisericii Catolice [5]. Botezul este, atunci, legătura sacramentală de unitate, cu adevărat temelia comuniunii între toţi creştinii [6].
Concluzie: Apel pentru o întoarcere la acrivie
Ideile prezentate de către aceşti teologi şi ierarhi ortodocşi sunt limpede în acelaşi ton cu cele susţinute de teologii romano-catolici, păreri ce s-au dezvoltat îndeosebi după cel de-al Doilea Conciliu de la Vatican. Sunt viziuni ce contrazic învăţăturile Sfinţilor Părinţi şi sfidează Sfintele Canoanele, atacă fiinţa Bisericii şi îi împiedică misiunea. Mai presus de toate, sunt viziuni care nesocotesc însemnătatea credinţei în ce priveşte unitatea – orice fel de unitate, fie că este numită „nedeplină” sau „deplină”, precum grăieşte Sfântul Ioan Gură de Aur: „Când toţi cred asemenea, atunci este unire” [7].
Mărturia Patristică asupra problemei botezului ereticilor nu a fost disputată niciodată, în pofida recentelor pretenţii care afirmă contrariul. Sfântul Atanasie cel Mare de pildă, a privit dreapta credinţă ca fiind începutul adevăratului Botez dătător de har. Cuvintele sale arată lămurit gândirea Sfinţilor Părinţi:
Aşadar, Mântuitorul nu numai că a poruncit să se boteze, ci şi grăieşte mai înainte: „Învăţaţi”, iar apoi „Botezând pre ei întru numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”; căci dreapta credinţă vine după învăţare, iar împreună cu credinţa vine sfinţirea Botezului. Sunt multe erezii care folosesc doar Numele [Treimii], însă nu în chip potrivit, precum am zis, nici cu credinţă grăitoare; prin urmare, apa pe care ei o întrebuinţează este fără de folos, lipsită fiind de bună-cucernicie, încât cel ce se udă de ea este mai degrabă întinat de necredinţă decât răscumpărat [8].
NOTE
[1] Ekklesiastike Parembase, Nr. 71, decembrie 2001. Tradusă şi tipărită în Orthodox Tradition, Vol XX, Nr 2, pp. 40-43. Mitropolitul Ierothei include următorul citat din lucrarea Protopresbiterului George Dragas, „Rezumat şi critică” a Declaraţiei de acord, în care concluzionează că „această investigaţie în teologia sacramentală este lipsită de orice bază ecleziologică şi interpretează unilateral – sau mai degrabă interpretează greşit – realităţile practicii sacramentale ortodoxe, îndeosebi cele privitoare la heterodocşi în diferite perioade din istoria Bisericii. Aceste recomandări şi concluzii, de fapt întreaga Declaraţie de acord rezumă scepticismul Apusean. Acceptarea lor de către teologii ortodocşi semnalează o trădare deliberată a vederilor Bisericii şi o capitulare în faţa ecumenismului Apusean. Este ceva ce ar trebui să respingem”.
[2] Document final 2, Text de bază, §§ Α33.
[3] Document final 3, Recomandări de acţiune, §§ 1.1.
[4] Textul înţelegerii scrie: „Suntem de acord, împreună, să recunoaştem Taina Botezului administrată în biserica fiecăruia dintre noi şi să promovăm folosirea Certificatului de Botez comun. Semnează: Biserica Anglicană a Australiei, Biserica Ortodoxă Antiohiană, Biserica Apostolică Armeană, Federaţia Congregaţională a Australiei, Arhidioceza Ortodoxă Greacă a Australiei, Biserica Lutherană a Australiei, Biserica Romano-Catolică din Australia, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Unitariană din Australia”. Documentul complet se găseşte la pagina de internet a NCCA: www.ncca.org.au/_data/page/2/A_National_Covenant_July_041.doc.
[5] Decree on Ecumenism, chapter 1, number 3.
[6] Directory on Ecumenism, capitolul 2, numărul 11.
[7] Sf. Ioan Hrisostom, Omilie la Efeseni, 11.3, P.G. 62-85.
[8] Sfântul Atanasie cel Mare, Patrologia Graeca, A doua cuvântare împotriva Arienilor, Vol. XXVI, col 237B, p.42-43.
Taina Botezului şi unitatea Bisericii.
Conceptul de „unitate baptismală” în viziunea ortodocşilor ecumenişti
de Preot Peter Alban HEERS
Articole asemanatoare:
Leave a Reply
Citatul Săptămînii
SINAXAR ORTODOX
Sfântul zilei
Spovedania – Indrumar
Sfaturi Duhovnicesti
* Ce trebuie să facă fiecare creștin zilnic pentru mântuire?
* Treptele păcatului, Războiul nevăzut, Crucea celor 12 virtuţi
* Cele șapte trepte ale rugăciunii
* Douăzeci de pricini pentru care trăiesc oamenii
* Taina Nunţii – Sfaturi şi rânduieli folositoare
Despre Ierarhi Bisericii
SANATATEA NOASTRA
Catedrala Mantuirii
Donaţii pt comunitatea românească din Sfântul Munte Athos
Feciorie pana la Casatorie
Pentru Gabi Neamtu
Se caută 100 de îngeri !
Ajutati-l pe Siluan !
Ioana Miruna Enache
Ioana Maria are nevoie de noi !
Salvati-o pe Alina!
Ajutati-l pe Andrei!
Intradevar si eu cred la fel ca botezul ereticilor nu este valabil dar m-a smintit ceva si daca ar putea cineva sa-mi explice .In canonul 7 de la al Doilea sinod ecumenic de la Constantinopol spune ca arienii si machedonenii si alti cativa eretici sa fie reprimiti in Biserica fara al doilea botez ci numai cu scrisoare de lepadara a eresului.in Pidalion la talcuire se spune exact ceea ce zic si ecumenistii ca botezul arienilor este valabi ca e facut la fel ca si al dreptslavitorilor.In schimb ereticii care se botezau in mod gresit adica printr-o singura scufundare erau reprimiti in Biserica clar prin botez.Deci repet lucrurile astea sunt scrise in canoanele Bisericii si in Pidalion.Si nu inteleg cum au hotarat atunci la al II-lea sinod ecumenic ca arienii si machedonenii (Primii negau dumnezeirea Fiului si ceilaltii dumnezeirea SF Duh)sa fie reprimiti fara al doilea botez avand in vedere gravitatea ereziei antitrinitare.Am mai intrebat unii parinti si mi-au explicat ca Arienii se botezau in Biserica si deveneu eretici dupa si de aceea cand reveneau nu li se mai facea botezul a doua oara.Dar in Pidalion e esplicat altfel canonul si anume ca erau primiti fara botez din cauza numarului prea mare de eretici care reveneau.Nu mai inteleg nimic din cele de mai sus reiese ca ecumenistii au dreptate sau oricum isi pot folosii acest canon in favoarea lor .Daca stiti ceva despre lucrul acesta postati un comentariu chiar vreau sa inteleg.Sincer am sat s ama gandesc daca sa scriu sau nu acest comentariu pt ca nu vreau sa smintesc si pe altii e de ajuns ca m-am smintit eu dar m-am gandit ca poate o sa-mi raspunda cineva si sa ma lamureasca.Doamen ajuta Nasterea Domnului cu bucurie!
Întrebarea pe care a pus-o Irina are un răspuns extrem de greu de dat. Tainele ereticilor nu sunt Taine. Putem face o comparaţie între Biserica Ortodoxă şi Biserica Greco-Catolică. Şi Biserica Greco-Catolică este o Biserică Eretică, mai ales cea reînfiinţată în 1989. În 1948 trecerea greco-catolicilor la Ortodoxie s-a făcut doar prin acceptarea lor prin hotărâre de Sinod, fără Botez, deoarece ei când au fost botezaţi, au fost botezaţi în rânduiala ortodoxă, chiar dacă au fost sub supremaţie papală. Credincioşii de rând au acceptat greco-catolicismul din neştiinţă. La fel au fost în vechime arienii şi pnevmatomahii, care, dorind în număr mare trecerea la Ortodoxie, au fost primiţi fără Botez, deoarece rânduiala, mă gândesc era tot ortodoxă, numai învăţătura falsă. Azi lucrurile stau altfel. Nu pot să-i compar pe greco-catolicii de azi cu cei dinainte de 1948. Aceia au fost catolicizaţi forţat de austrieci, cei de azi au părăsit de bună voie Biserica Ortodoxă. La fel şi arienii şi pnevmatomahii: au căzut mulţi în erezie din neştiinţă, de aceea Biserica le-a recunoscut Botezul, care era făcut în numele Sfintei Treimi, după rânduiala aproape ortodoxă, dar subordonau dogmatic Persoanele Sfintei Treimi. Eu ca preot ortodox, nu l-aş primi pe nici un eretic la Ortodoxie, decât prin Botez. Una a fost situaţia în anii 325, 381, 1698-1701 şi alta este situaţia azi. Primii au părăsit Biserica Ortodoxă din neştiinţă, dar în mare masă au revenit la Ortodoxie, cei de la 1698-1701 au prăsit Ortodoxia fiind siliţi de habssburgi şi au fost reprimiţi cu bucurie de BOR în 1948, pe când cei de azi părăsesc Biserica de bună voie, iar urmaşii lor care nu s-au născut ortodocşi, nu vor putea intra în Biserica Ortodoxă decât prin Botez. Aceasta este explicaţia pe care pot s-o ofer. Dacă altcineva va aduce o altă explicaţie mai argumentată, o primesc cu bucurie, că şi eu am multe de învăţat. LA MULŢI ANI! UN AN NOU FERICIT DORESC LA TOATĂ SUFLAREA OMENEASCĂ! PREOT GHEORGHE SĂLĂGIAN.
Draga crestine, am citit explicatia pe care ai dat-o acelui tinar care se afla in dubiu in ceea ce priveste Botezut si am hotarit sa-ti scriu citeva rinduri.
Am trait in Biserica Ortodoxa 20 de ani indragostindu-ma de adevarata Ortodoxie dar ura si critica fata de alte biserici crestine ma determinat sa cercetez doctrina Biserici Catolice in special.
Este foarte adevarat ca este putin mai diversa fata de ceea Ortodoxa dar trebuie inteleasa in contextul culturii si a istoriei lor.
Eu nu cred ca acesti frati ai nostri nu se vor mintui iar noi URIND vom fi primiti in cer fara ca sa ne iubim uni pe alti!
Cu respect Parintele Andrei
MULTUMESC MULT PARINTE GHEORGHE PT CA MI-ATI RASPUNS LA INTREBARE SI MAI ALES PENTRU CA M-ATI LAMURIT,DEOARECE M-A TULBURAT PE MOMENT CHESTIUNEA ACEASTA CU CANONUL 7 ,CRED AC A FOST SI O ISPITA MAI ALES CA ERA IN POSTUL CRACIUNULUI.MULTI ANI SA TRAITI !DOAMNE AJUTA!