Evanghelia zilei de Joi in Saptamana a IV-a dupa Pogorarea Duhului Sfant

“Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Toate-Mi sunt date de către Tatăl Meu şi nimeni nu cunoaşte pe Fiul, decât numai Tatăl; nici pe Tatăl nu-l cunoaşte nimeni, decât numai Fiul şi căruia va voi Fiul să-i descopere. Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi vă învăţaţi de la Mine, că Eu sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre; căci jugul Meu este bun şi povara Mea este uşoară” (MATEI 11,27-30).

Aceste cuvinte rostite de Mântuitorul fac să se înţeleagă căci El este Singurul Care-L cunoaşte pe Dumnezeu-Tatăl în modul cel mai desăvârşit. El nu vorbeşte aşa, decât atunci când le-a dat prin minunile Sale o dovadă a puterii Sale şi nu numai că ei Îl vedeau făcând aceste minuni de la Sine Însuşi, ci că făceau şi ei înşişi, prin puterea numelui Său minuni. Iisus le mai descoperă ucenicilor Săi căci dacă El Îl arată pe Tatăl Său, Se arată pe Sine Însuşi, zicând: “Credeţi-Mă că Eu sunt în Tatăl şi Tatăl este întru Mine; iar de nu, credeţi-Mă de dragul acestor lucruri” (IOAN 14,11). Prin aceste cuvinte, Iisus Îşi arată foarte limpede DUMNEZEIREA SA. Prin cuvintele: “Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi” (MATEI 11,28), nu cheamă la modul particular, ci la modul general, pe toţi cei ce sunt înconjuraţi de griji, de tristeţe, de nelinişti şi de păcate. Nu vrea ca să se răzbune pe noi pentru păcatele noastre, ci ca să ne scape de ele. Nu ne cheamă la El pentru că are nevoie de laudele noastre, ci pentru că are o sete fierbinte pentru mântuirea noastră. Nu zice că numai ne va salva, ci ne va statornici într-o odihnă prea desăvârşită.

Domnul nostru Iisus Hristos ne învaţă că nu trebuie să ne tulburăm deloc când auzim cuvântul “jug”, căci El este “blând”. Să nu ne temem de cuvântul “povară”, căci ea este “uşoară”. Iată ce ne spune Iisus în altă parte: “Intraţi pe poarta cea strâmtă; că largă este poarta – şi lat este drumul ce duce la pieire şi mulţi sunt cei ce intră prin el; şi strâmtă este poarta – şi îngust este drumul ce duce la viaţă şi puţini sunt cei ce îl află” (MATEI 7,13-14). Poarta este strâmtă dacă noi suntem laşi, drumul este îngust dacă noi suntem mândri. Dar atunci când vom împlini ceea ce ne porunceşte Iisus Hristos, povara ne va fi uşoară. O altă întrebare pe care ne-o putem pune, este aceasta: Vom putea noi împlini ceea ce ne porunceşte Iisus? La această întrebare, răspunsul ni-l dă chiar El: Prin blândeţe, modestie şi smerenie, căci SMERENIA este MAMA tuturor VIRTUŢILOR. Din acest motiv atunci când Iisus Hristos, predicând pe munte, vrea să-i înveţe pe oameni legea lui Dumnezeu, El începe cu smerenia.

Mântuitorul făgăduieşte celor ce dau dovadă de smerenie o răsplată mare. Această răsplată nu ne va face numai folositori altora, ci vom primi fructul – adică “odihna sufletelor noastre”, încă din această lume şi în mod desăvârşit – în cealaltă. Pentru a ne face mai plăcut ceea ce ne cere, El Se propune pe Sine ca model. Domnul nostru Iisus Hristos voind să ne arate că trebuie să depunem un efort din partea nostră, evită să ne spună numai lucruri blânde şi plăcute sau numai lucruri grele şi aspre, dar compensându-le pe unele prin altele, El numeşte Legea Sa un “jug”, dar un jug plăcut şi o povară, dar o “povară” uşoară, ca noi să nu ne îngrozim de greutatea ei, nici s-o dispreţuim ca fiind prea uşoară.

COMENTARIU PERSONAL DE ACTUALITATE: În această privinţă, mulţi profesori de Religie au probleme, nu cu elevii, ci mai mult cu părinţii şi opinia publică. Toată lumea vrea să-L cunoască pe Dumnezeu ca o Fiinţă Atotbună, iubitoare, dar nu vreau mulţi să-L cunoască pe Dumnezeu – Drept. Adică, pretind ca elevul să nu aibă de-a face nimic cu dreptatea lui Dumnezeu, numai cu bunătatea Sa. Pe de altă parte se cere ca elevii la Religie să nu cunoască răutăţile săvârşite de anumite personalităţi biblice, ca de exemplu, din programa de Religie scoţându-se lecţia cu Cain şi Abel, adică cum Cain îl ucide pe fratele său Abel, căci, chipurile, această lecţie predispune la violenţă. Atunci ar trebui să se scoată din manualele de istorie toate războaiele şi mai ales execuţiile franceze cu ghilotina sau inchiziţia catolică cu arderile pe rug.

Am observat că în manualele de Istoria românilor se vorbeşte în termeni cât mai vagi despre execuţia Sfinţilor Martiri Brâncoveni (când eram în clasa a IV-a în anul şcolar 1975-1976 – în plină eră comunistă, în manualul de istorie era prezentată această execuţie foarte amănunţit, iar cu timpul poate aceasta se va omite total sau poate va fi prezentată în câteva propoziţii) poate temându-se unii psihopedagogi căci aceasta ar genera mari violenţe.

Mântuitorul ne mai învaţă că dacă virtutea ni se pare grea şi aspră, atunci să ne aruncăm privirea asupra pedepselor mai grele pentru o viaţă dezordonată. În această privinţă Psalmistul David ne învaţă: “Că fărădelegile mele au covârşit capul meu, ca o sarcină grea mă apasă” (PSALM 37,4).

În concluzie, dacă judecăm sănătos lucrurile, nu numai că vom găsi aceste lucruri grele, ci ele ne vor părea foarte blânde şi prea plăcute. Bucuria cea mai mare trebuie să fie aceasta: Să-L avem în permeneţă pe Hristos şi vom fi mereu biruitori. AMIN.

BIBLIOGRAFIE:
-1. BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, EDIŢIE JUBILIARĂ A SFÂNTULUI SINOD….;
-2. SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EVANGHELIE …. – Editura BISERICII ORTODOXE DIN MOLDOVA;
-3. SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – op. cit.

de Preot Gheorghe Salagian

Articole asemanatoare:

1. Evanghelia zilei de Vineri in Saptamana a IV-a dupa Pogorarea Duhului Sfant
2. Evanghelia zilei de Miercuri in Saptamana a IV-a dupa Pogorarea Duhului Sfant
3. Evanghelia zilei de Miercuri in Saptamana a V-a dupa Pasti
4. Evanghelia Zilei de Sâmbătă în săptamâna întâi după Rusalii – Matei 5, 42-48
5. Evanghelia zilei de Marti in Saptamana a V-a dupa Pasti