În căutarea iubirii…

ÎN CĂUTAREA IUBIRII

Am căutat iubirea ca pe-o cetate sfântă
Ca pe un cer de cantec în lumea de dureri.
Am dat năvala-n lume spre tot ce ochiu-ncântă.
Şi-am întalnit durerea, dar cerul nicaieri.

Am căutat iubirea ca patrie voioasă
Ca pe-un pamânt edenic de pace troienit,
Să spun odată clipei: “Rămâi, eşti prea frumoasă!”
Şi-am străbătut pământul, dar pace n-am găsit.

Am căutat iubirea ca pe un cer al firii.
Şi-am vrut să-i ies în cale cu ramuri de finic,
Să sorb din cupa lumii nectarul fericirii.
Şi-am spart în ţandări cupa, căci n-am gasit nimic.

Am căutat zadarnic. Dar într-o primăvară,
am întâlnit în cale deodată un drumeţ.
Pe umerii Lui trudnici purta o grea povară,
O sarcină de zdrenţe şi cioburi fără preţ.

Trecea pe-o cărăruie întâmpinând batjocuri,
Lăsând să-i rupă câinii din haină câte-un fald.
Urca pe colţi de stânca şi-n urma Lui, pe-alocuri,
Vedeai pe piatra rece sclipiri de sânge cald.

Şi totuşi în privire avea un cer de taină
Cum n-am văzut în lume în ochii nimănui.
Şi-am vrut să-i smulg povara dar am cazut cu spaimă,
Căci mult prea grea era povara Lui.

M-am ridicat degrabă şi L-am ajuns din urmă
Să aflu ce comoară în sarcină a strâns.
Dar am simţit că viaţa ca de-un prăpăd se curmă,
Când am privit prin zdrenţe cutremurat de plâns.

Căci se vedea-n comoară un clocot ca de cloacă,
Un clocotit de drojdii, un spumeg de scursuri.
Tot ce-i murdar şi putred în lumea asta-ntreagă
Vuia strivind grumazul sărmanei Lui făpturi.

- Dar unde duci străine povara Ta ciudată,
Povara de osândă sub care-atât Te-apleci?
am întrebat drumeţul. Şi El mi-a spus în şoaptă:
- Spre apele uitării, ca s-o arunc pe veci…

- Dar tu, vorbi străinul, urcând încet privirea,
dar tu pe cine cauţi înnourat şi crunt?
-Eu… am şoptit în silă, eu… căutam iubirea…
-Iubirea? … fu răspunsul străinului… Eu sunt.

autor anonim

Nu am gasit articole asemanatoare

1. 

   Mariana Popa says:

   15 January 2010 at 00:37

   ” Iubire…ca sa poti gasi iubire,
   Tu ai dat tot si n-ai cerut nimica
   Tu n-ai dorit sa nasti in inimi frica,
   ci nesilita clipa de-ndragire.

   Iubire…ca sa poti gasi iubire,
   Tu ne-ai salvat prin jertfa Ta intreaga,
   ca nu in lant, ci liber sa Te-aleaga
   oricine vrea, in dulce tainuire.

   Iubire…ca sa poti gasi iubire
   Tu porti un jug, dar jugu-i plinatate.
   E jug, dar e deplina libertate,
   e jug, dar e logodna, fericire,
   inelul de mireasa si de Mire.”

   Costache Ioanid, Vol. Porumbite Albe

   reply
   • 

     Filip says:

     15 January 2010 at 10:32

     Multumim de frumoasa completare Mariana. Doamne ajuta!

     reply
2. 

   floarea.norilor says:

   25 January 2010 at 19:06

   “Iubirea este adancul (abisul)luminarii” spune Ioan Scararul iar parintele Dumitru Staniloaie, spune la fel de smerit si simplu “Iubirea e cunoastere.”

   reply