Relatiile Bisericii Ortodoxe Romane cu Statul totalitar in perioada 1948-1989 p.5

Având şi girul tacit al străinătăţii, guvernul Groza s-a lansat într-o campanie împotriva opoziţiei. Procesele politice din anii 1946-1947 au constituit o nouă etapă a prigoanei comuniste în România. Se urmărea practic exterminarea fizică a tuturor adversarilor politici ai regimului comunist. Tribunalele poporului au judecat şi au condamnat drept “criminali de război” foşti funcţionari superiori şi membri ai guvernului Antonescu. Astfel, au fost condamnaţi, între alţii: generalul Constantin Voiculescu, guvernatorul Basarabiei şi generalul Calotescu – guvernatorul Bucovinei de Nord.

Între 7 şi 18 mai 1946, în cadrul aşa-zisului “proces al MARII TRĂDĂRI NAŢIONALE”, au fost judecaţi şi condamnaţi la moarte, printre alţii: Ion şi Mihai Antonescu. CEI DOI AU FOST EXECUTAŢI LA 1 IUNIE 1946.

În noiembrie 1946, sub aceeaşi acuzaţie de CRIMINAL DE RĂZBOI a fost condamnat generalul Aldea, unul dintre participanţii la actul de la 23 august 1944. În rândul aceloraşi măsuri s-au înscris şi desfiinţarea în iulie 1946 a SENATULUI, considerat ORGAN REACŢIONAR şi publicarea unei LEGI ELECTORALE. Pe baza sa, s-au desfăşurat alegerile din 19 noiembrie 1946.

Partidele satelite comuniştilor au format la 17 mai 1946 BLOCUL PARTIDELOR DEMOCRATICE, ce reunea: P.C.R., P.S.D., P.N.L. – Gheorghe Tătărăscu, P.N.Ţ. – Anton Alexandru, Frontul Plugarilor, Partidul Naţional Popular. Alegerile au fost proclamate de propaganda oficială – “LIBERE ŞI NESTINGHERITE”. În realitate a fost vorba de un FALS GROSOLAN al guvernului Petru Groza ce a modificat votul real al corpului electoral pentru forţele democratice. După frauda electorală 73,46% din voturi au revenit Blocului Partidelor Democratice, ce au preluat 330 din totalul de 414 mandate, Partidul Naţional Ţărănesc a avut 77 de locuri de deputaţi, iar P.N.L. 7 locuri.

Deşi au fost sfătuiţi să se accepte deschiderea lucrărilor Adunării Deputaţilor, căci rezultatele alegerilor fuseseră clar măsluite (falsificate), regele a acceptat şi a rostit la 1 decembrie 1946 discursul inaugural. Pentru regele Mihai, aceasta a reprezentat încă un pas înapoi. Cu atributele puterii mult micşorate, monarhia, ca instituţie politică tradiţională, nu a mai putut să se opună INSTAURĂRII COMUNISMULUI ÎN ROMÂNIA.  <<va urma>>

de Preot Gheorghe Salagian

Articole asemanatoare:

1. Relatiile Bisericii Ortodoxe Romane cu Statul totalitar in perioada 1948-1989 p.7
2. Relatiile Bisericii Ortodoxe Romane cu Statul totalitar in perioada 1948-1989 p.6
3. Relatiile Bisericii Ortodoxe Romane cu Statul totalitar in perioada 1948-1989 p.10
4. Relatiile Bisericii Ortodoxe Romane cu Statul totalitar in perioada 1948-1989 p.8
5. Relatiile Bisericii Ortodoxe Romane cu Statul totalitar in perioada 1948-1989 p.4