Romanii si Apocalipsa – Lovitura monstruasei coalitii p.5

În ianuarie 1866 a fost răspândită o publicaţie duşmănoasă, intitulată ,,Clopotul”, care la început a fost sub redacţia lui Eugen Carada şi apoi a lui D. A. Sturza. Aceasta a îndemnat la asasinat, revoltă, nesupunere şi rezistenţă faţă de autorităţi. Negustorii erau ameninţaţi cu jaful şi omorul şi erau îndemnaţi să-şi închidă magazinele, întrucât la 24 ianuarie va fi revoluţie [Idem]. La 24 ianuarie nu au fost evenimente deosebite, însă la 11 februarie a avut loc lovitura de palat [Idem].

Pentru a înlătura orice suspiciune, complotiştii au organizat în noaptea înlăturării lui Cuza o recepţie la casa lui C. A. Rosetti, la care a fost invitat şi prefectul poliţiei capitalei, Al. V. Beldiman. Mentorii complotului au mizat pe o parte din ofiţerii corupţi [Idem]. Cu toate măsurile luate, complotiştii au organizat deplasarea în secret după miezul nopţii spre palatul domnesc a unor subunităţi din Regimentul 7 de linie, precum şi a două baterii de artilerie [Idem]. La palat, garda comandată de Dumitru Leca îi aştepta. Aceasta a facilitat intrarea în palat a grupului de ofiţeri şi civili înarmaţi, însărcinată să acţioneze asupra domnitorului pentru a-l determina să abdice [Idem]. Pătrunzând în dormitorul lui Cuza, grupul de ofiţeri complotişti, francmasonii Constantin Pilat, Anton Costescu şi Anton Berindei, sub ameninţarea revolverelor, l-au silit să semneze pe spatele unuia dintre ei decretul de abdicare dinainte pregătit [Idem].

După semnarea decretului de abdicare, care s-a petrecut pe la 5 dimineaţa, îmbrăcat în haine civile, Alexandru Ioan Cuza a fost scos din palat, urcat într-o trăsură cu coşul ridicat şi transportat la casa unui om de încredere al lui C.A. Rosetti, din Piaţa Sfântul Gheorghe, C. Ciocârlan [Idem]. Pentru a şterge orice urmă, prima grijă a complotiştilor, bine instruiţi de masonerie, a fost să sechestreze arhiva [Ibidem, pag. 277]. Cei care îl detronaseră pe domnitor, respectiv ,,Monstruoşii Coaliţiei”, nu aveau nici un interes ca istoricii şi poporul să afle viaţa şi uriaşele înfăptuiri ale lui Alexandru Ioan Cuza. Poporul putea trage concluzia că a fost o crimă şi ar fi fost un bumerang atât pentru francmasonerie, cât şi pentru servitorii acesteia [Idem]. Nici Carol I nu avea interesul să aprindă o lumină care l-ar fi eclipsat. Această arhivă, în loc să fie predată Arhivelor Statului, a rămas la unul dintre complotişti, la D. A. Sturza, până în 1912, când a fost predată, cu condiţia să fie pusă la dispoziţia publicului mai târziu.

Marele povestitor Ion Creangă a publicat în ,,Convorbiri literare” MOŞ ION ROATĂ ŞI CUZA VODĂ. Era ceva: lumea a putut afla că era un om drept şi bun [Idem].  <<va urma>>

de Preot Gheorghe Salagian

Articole asemanatoare:

1. Romanii si Apocalipsa – Lovitura monstruasei coalitii p.6
2. Romanii si Apocalipsa – Lovitura monstruasei coalitii p.3
3. Romanii si Apocalipsa – Lovitura monstruasei coalitii p.4
4. Romanii si Apocalipsa – Lovitura monstruasei coalitii p.7
5. Romanii si Apocalipsa – Lovitura monstruasei coalitii p.1

1. 

   gabi m. says:

   1 January 2010 at 05:57

   Pacea Domnului si binecuvantari,celor ce ostenesc pentru a ne da noua toate aceste minunate invataturi! Dumnezeu sa va rasplateasca! Craciun binecuvantat si Noul An cu bucurie!

   reply