Romanii si Apocalipsa – Lovitura monstruasei coalitii p.6
La plecarea din palatul regal, Cuza a declarat: “Să dea Dumnezeu să-i meargă ţării mai bine fără mine decât cu mine” şi a încheiat cu cuvintele: “Trăiască România!”. După abdicarea forţată, marele patriot, sub sceptrul căruia s-a înfăptuit prima unire şi cele mai democratice reforme, a fost obligat să părăsească ţara, pe care a iubit-o cu toată fiinţa sa [HRISTEA, Ieronim - DE LA STEAUA LUI DAVID LA STEAUA LUI ROTSCHILD - PROFEŢIA STĂPÂNIRII UNIVERSALE - Editura Ţara Noastră - Bucureşti; pag. 277].
Într-o scrisoare către Carol I, Alexandru Ioan Cuza scria: “Fără a mă lăsa oprit de încurcăturile dinăuntru şi din afară, am îndeplinit punct cu punct programul pe care-l trasasem: unirea Moldovei cu Muntenia, crearea unei oştiri naţionale, trei milioane de clăcaşi făcuţi proprietari şi înzestraţi cu toate drepturile politice, înapoierea către ţară a unei cincimi din pământul ei, uzurpat de cler străin (grecesc), promulgarea unui cod întemeietor de egalitate, instrucţia civilă, constituirea unei Biserici Naţionale, instrucţia publică făcută gratuit şi obligatorie; concesia unor mari lucrări publice: drumuri, poduri, căi ferate, în sfârşit – autonomia ţării” (A.D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vodă, Iaşi, 1993) [Idem].
Cu aceste reforme, Alexandru Ioan Cuza a pus bazele statului român modern [Idem]. Faptele au demonstrat că înlocuitorul său, Regele Carol I, a rămas toată viaţa lui mai mult neamţ decât român: La începutul primului război mondial, monarhul a semnat cu germanii un tratat secret, în virtutea căruia, în cazul unui conflict european, România condusă de el se va alătura puterilor centrale, Bulgariei şi Turciei, în lupta împotriva Antantei (Franţa, Anglia, Rusia). De acest tratat a ştiut doar marele patriot Ionel Brătianu, care nu a fost de acord cu regele, iar în Consiliul de Coroană de la Sinaia, prin vot secret, suveranul a fost învins de antantişti, fapt pe care nu l-a uitat niciodată [Idem].
Carol I a dorit să transforme Principatele Unite într-o colonie germană, fapt cunoscut de liderii germani. Pentru acest motiv, întregitorul de ţară, regele patriot Ferdinand I, a fost considerat de lumea germană un “jalnic trădător de neam” [Ibidem, pag. 278]. Tot sub domnia lui Crol I a avut loc măcelul din 1907, când au fost ucişi 11.000 de ţărani români, talpa ţării, oameni nevoiaşi care trudeau pe moşiile arendaşilor. Având de ales între a muri de foame sau de gloanţe, aceştia au optat pentru a doua variantă pe care le-a oferit-o monarhul [Idem].
COMENTARIU PERSONAL DE ACTUALITATE: Ne apropiem cu paşi repezi de acei ani în care monarhul Carol I a decimat în 1907 ţărănimea. Azi s-a trecut la un proces de decimare a populaţiei. Agricultura este distrusă, învăţământul se preconizează să se distrugă prin disponibilizarea a 15.000 de dascăli, deşi mai există profesori necalificaţi. Economia funcţionează extrem de prost. Forţele oculte, cunoscute sau necunoscute, sau mai bine zis despre care nu vrem să auzim, se luptă din răsputeri ca instituţiile statului să funcţioneze cât mai prost posibil. Criza economică este un motiv de a sărăci populaţia. Trebuie să fim o mare piaţă de desfacere a Occidentului, adică mari consumatori de produse, mai ales alimentare – de proastă calitate. Guvernul este preocupat de vaccinul împotriva aşa-zisei gripe porcine, care în timp poate să aibă efecte secundare devastatoare în rândul populaţiei. Ameninţarea la adresa medicilor care nu vor să-şi vaccineze pacienţii, sau nu vor să se vaccineze ei, constituie un semn de întrebare. O doamnă doctor îşi punea o întrebare justificată: Oficialii Ministerului Sănătăţii spuneau că există un milion de vaccinuri, iar acum se fac cozi la acest vaccin, în urma morţii acelui actor “diagnosticat cu gripă porcină”. Totul pare a fi o crimă organizată pusă la cale de masoneria mondială la adresa poporului român, mult mai gravă decât decimarea ţărănimii făcute de Carol I. Să dea Dumnezeu ca de această dată să fiu un mare mincinos!
Să revenim la ale noastre. Pentru a-şi justifica odioasa ispravă, Monstruoasa Coaliţie l-a acuzat pe Alexandru Ioan Cuza de trădare a intereselor ţării faţă de o putere străină, dar adevărul era exact pe dos. Alexandru Ioan Cuza, prin tot ceea ce a făcut, a “trădat” interesele străine pentru interesele patriei [Idem]. <<va urma>>
de Preot Gheorghe Salagian















