Rugăciunea (IV) către Preasfânta Născătoarea de Dumnezeu
Stăpâna mea, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu,
cu dar dăruită, a lui Dumnezeu Născătoare,
Preabinecuvântată, de Dumnezeu dăruită,
Maică a lui Dumnezeu,
încăperea dumnezeirii Unuia-Născut Fiului tău,
Fiul Tatălui Celui fără de moarte şi nevăzut,
scaune în chipul focului,
decât cele îngereşti închipuite
preaslăvită, preacurată,
preaneprihănită, prealăudată,
preafericită, preacinstită,
preaslăvită întru totul binecuvântată,
preapomenită, preadorită,
fecioară cu sufletul şi cu trupul şi cu mintea,
jilţul împăratului Celui ce este pe heruvimi,
uşa cerească, prin care de pe pământ la ceruri alergăm,
Mireasă a lui Dumnezeu,
prin care cu Dânsul ne-am împăcat,
minune neînţeleasă, auzire netâlcuită,
arătare a dumnezeieştii Taine, celei ascunse,
împăciuitoare cu totul nebiruită,
sprijin tare, izvor de viaţă primitor,
noian neîmpuţinat şi nedeşertat
al dumnezeieştilor şi negrăitelor daruri şi hărăziri,
înălţime decât cereştile puteri mai înaltă,
adânc necercetat al înţelegerilor celor ascunse,
slava şi cinstea cea de obşte a firii,
dăruirea tuturor bunătăţilor,
cea care eşti, după Sfânta Treime, Stăpână a tuturor
şi, după Mântuitorul, mijlocitoare a toată lumea,
căruţa Soarelui celui gândit, a Luminii celei adevărate,
care luminează pe tot omul care vine în lume,
cea care porţi pe Acela Care toate le poartă
cu cuvântul gurii Lui,
îmbrăcămintea cea neîntinată
a Celui ce Se îmbracă cu lumina ca şi cu o haină,
podul a toată lumea,
care la Cerul cel mai presus de lume ne sui,
cea mai înaltă -şi mai proslăvită decât heruvimii,
şi decât serafimii fără de asemănare,
strălucirea îngerilor, mântuirea oamenilor,
ceea care la cer ne sui pe noi,
Maica şi Roaba Stelei celei neapuse,
raza Zilei celei adevărate şi tainice,
adâncul necurmatei iubiri de oameni a lui Dumnezeu,
carul cel dumnezeiesc şi mult numit,
întărirea şi sprijinirea preatare
a credinţei celei adevărate,
locul cel preadesfătat al Celui neîncăput,
viţa cea adevărată, care pe Rodul vieţii L-ai purtat,
măslinul cel prea roditor
care sufletele creştinilor le Veseleşti,
acoperământul a toată lumea,
uşa cinstitei taine, celei mai presus de minte,
împlinirea darurilor temeinice,
pe care cu vrednicie le porţi,
ca cea care eşti a doua după Dumnezeire.
Fulger care faci să strălucească sufletele credincioşilor,;
împăcarea păcătoşilor, întemeierea celor aşezaţi,
chemarea înapoi a celor ce cad, deşteptarea trândavilor,
virtutea celor ce bine sporesc,
unirea la un gând a Bisericilor,
buna norocire a oştilor, hărăzirea tuturor bunătăţilor,
buna aşezare a cetăţilor, pacea lumii,
răbdarea pustnicilor, bărbăţia pătimitorilor,
comoara vieţii celei nestricăcioase,
nor care aduci ploaia cerească celor de pe pământ,
scară pe care îngerii cei cereşti către noi au coborât,
limanul celor înviforaţi, bucuria celor necăjiţi,
folositoarea celor nedreptăţiţi,
ajutorul celor neajutoraţi, întărirea celor neputincioşii,
sprijinirea celor obosiţi, toiag al orbilor
povăţuitoarea cea mântuitoare a celor din nevoi,
chivot sfânt
prin care de potopul păcatului ne-am mântuit,
rug nears
pe care te-a văzut de Dumnezeu văzătorul Moise,
cădelniţă de aur
în care Dumnezeu Cuvântul a fost aprins
şi a umplut lumea de bună mireasmă
şi visurile neascultării de tot le-a ars,
tablă de Dumnezeu scrisă, sfeşnic cu şapte lumini,
a cărui strălucire a covârşit razele soarelui,
cort sfânt care pe Basileul cel duhovnicesc L-ai născut,
căruţa cea împărătească, năstrapă de mană primitoare,
grădină încuiată, izvor pecetluit
ale cărui ape curate şi limpezi adapă lumea,
toiag al lui Aaron, cel cu sfinţenie odrăslit,
lână de rouă purtătoare a lui Ghedeon,
carte de Dumnezeu scrisă,
prin care zapisul lui Adam a fost rupt,
munte al lui Dumnezeu, muntele cel sfânt
în care Dumnezeu a binevoit să locuiască,
rădăcină sfântă a lui Iesei,
cetate a lui Dumnezeu, vestită de David,
dezlegarea întristării, izbăvirea robiei,
îndumnezeirea muritorilor,
cea prea frumoasă cu firea şi cu totul neprihănită,
cea care din libanul fecioriei sui
şi lumea ai umplut-o de bună mireasma mirului,
a cărui dulceaţă curgând pe lemnul cel amar, 1-a îndulcit,
cea care în chip înfricoşat
ai încăput toată fiinţa Dumnezeirii,
dăruirea cea mai înaltă decât toată cinstea
şi podoaba cea preacinstită a tuturor bunătăţilor,
pat al lui Solomon,
pe care te înconjoară şaizeci de puternici,
adică glasurile Scripturii celei de Dumnezeu insuflate,
loc de lumină încăpător,
din care razele mântuirii au strălucit lumii,
uşă a lui Iezechiel care caută spre răsărit,
mărirea înfricoşatei iconomii,
sălăşluirea cea frumoasă
a dumnezeieştii împreună-pogorâri,
împăcătoarea lumii, curăţitoarea noastră,
adăpostirea darului celui prea dorit
al tuturor bunătăţilor,
cleşte de văpaie purtător care aduci rod preafrumos
şi preadulce măr cu bun miros,
trandafir dulce mirositor,
floare neveştejită, crin preaalb,
carte pecetluită, pe care nimeni nu poate s-o citească,
chipul cel nescris al fecioriei,
vederea proorocilor cea cinstită,
porfira cea de Dumnezeu ţesută,
împlinirea cea preavădită a toată proorocia,
gura netăcută a Apostolilor,
îndrăznire nebiruită a purtătorilor de chinuri,
întărirea împăraţilor, lauda preoţilor,
iertarea greşelilor, înduplecarea dreptului judecător,
scularea celor căzuţi, dorirea lumii,
zidirea, a doua oară, a sufletului şi a trupului meu,
mântuirea mea, mângâierea mea, răcorirea mea,
dulceaţa mea, scăparea mea,
acoperământul, tăria, veselia, îndulcirea,
zidul, adăpostirea, îngrădirea cea tare,
arma, sprijinirea, slava, ocrotitoarea,
mijlocitoarea, alinarea, cercetarea,
fala, pacea, cântarea, bucuria,
binecuvântarea, ancora, îndestularea,
rouă, încuviinţarea cea cinstită, sfinţenia,
mărirea, izbăvirea, mângâierea scârbelor mele,
luminarea şi sfinţenia sufletului meu,
izbăvirea de păcatele mele,
îndulcirea şi îmbunarea de la Dumnezeu
a sufletului meu,
picătură care izvorăşti pe Dumnezeu
în inima mea cea uscată,
făclia cea prea strălucită
a sufletului meu celui întunecat,
îmbrăcarea goliciunii mele
încetarea suspinurilor, prefacerea primejdiilor,
înfrânarea, curăţenia, bărbăţia,
întreaga înţelepciune, podoaba faptelor bune,
slobozenia mea, limanul, comoara,
neguţătoria cea cu adevărat veşnică,
statornica pocăinţă, înălţarea, buna sănătate,
frumuseţea, tăria, buna sfatuire, priceperea, bucuria,
domnia mea, veselia mea, strălucirea mea,
către Dumnezeul meu neadormită şi cinstită
folositoare şi înainte-stătătoare,
Vezi credinţa mea şi dorirea mea cea după Dumnezeu,
şi ca una ce ai milostivire şi putere,
ca o Maică a lui Dumnezeu, Cel singur bun şi milostiv,
primeşte sufletul meu cel prea ticălos!
Prin mijlocirea şi sprijinul tău,
învredniceşte-i părţii de-a dreapta
a Unuia-Născut Fiului tău
şi odihnei aleşilor şi a sfinţilor Lui!
Nu am alt ajutor afară de tine, nici alt sprijin.
Spre tine nădăjduiesc, să nu rămân deşert!
întru tine mă laud,
să nu-ţi întorci faţa ta de la mine,
nevrednicul robul tău,
pentru păcatele şi fărădelegile mele!
Căci ai voire şi putere
ca cea care pe unul din Treime, negrăit L-ai născut.
Ai cu ce să-L pleci.
Ai cu ce să-L îndupleci.
Ai mâinile cu care negrăit L-ai purtat.
Ai sânul cu care L-ai alăptat.
Adu-I aminte de scutece şi de creşterea cea din pruncie,
Amestecă-le pe ale tale cu ale Acestuia,
cu crucea, cu sângele, cu rănile,
prin care ne-am mântuit, prin care ne-am proslăvit
Deci, să nu-ţi întorci ocrotirea ta de la mine, ci
ajută-mi şi acoperă-mă,
şi fii lângă mine întotdeauna,
căci îndatorat îl ai pe Dânsul Care a zis:
“cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta!”.
Şi cu mult mai vârtos Acela care însuşi
a vrut a Se număra printre robi,
va păzi darul şi porunca Sa către tine,
cea care i-ai slujit Lui la naştere spre izbăvire.
De aceea, Se şi bucură de rugăciunile tale,
Ca pe a Sa socoteşte slăvirea ta,
şi dator Se simte să împlinească cererile tale,
numai să nu mă treci cu vederea pe mine cel nevrednic,
nici, cerând eu, faptele mele necuviincioase
să curme mila ta cea nemăsurată.
Născătoare de Dumnezeu, numele meu cel preadorit,
nici un semn de biruinţă
nu este mai mare decât ajutorul tău.
Căci tu ai şters toată lacrima de pe toată faţa pământului.
Tu zidirea ai umplut-o de tot felul de faceri de bine,
pe cele cereşti le-ai îveselit,
pe cele pământeşti le-ai mântuit,
zidirea ai împăcat-o,
pe Ziditorul ni L-ai făcut milostiv,
pe îngeri i-ai plecat, pe oameni i-ai înălţat,
ai mijlocit între cele de sus şi cele de jos,
toate le-ai prefăcut şi le-ai schimbat preabine
în ce este mai bun.
Prin tine deţinem
semnele cele nemincinoase ale învierii noastre.
Prin tine împărăţia cea cerească
nădăjduim să o dobândim.
Pe tine ajutătoare spre mântuire te-am câştigat,
Pe tine mulţimea creştinilor te are zid prea tare.
Încuietorile raiului le-ai deschis.
Ne-ai făcut a călători la ceruri.
Cu Fiul tău şi Dumnezeu ne-ai împrietenit.
Prin tine singură, preacurată,
toată slava, cinstea şi sfinţenia,
de la Adam cel dintâi şi până la sfârşitul veacului,
Apostolilor, proorocilor, ucenicilor, drepţilor,
şi celor smeriţi cu inima,
s-a făcut şi se face şi se va face.
Şi de tine se bucură, cea care eşti cu dar dăruită,
toată zidirea.
Şi eu pe tine mă bizuiesc,
pe tine cea care, cu adevărat, ai născut după trup
pe Dumnezeu adevărat,
Căruia se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea,
împreună cu Cel fără de început al Lui Părinte,
şi cu Preasfântul şi bunul
şi de viaţă făcătorul Lui Duh,
acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.
(Rugaciuni catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu – Sf. Efrem Sirul)























