cimitirul Mănăstirii Petru Vodă…

Articole asemanatoare:

1. ore de taina… cimitirul Manastirii Putna
2. Avva Iustin Parvu – M. Petru Voda – 02.11.2008

1. 

   cornel says:

   5 March 2009 at 12:48

   În secolul al XVIII-lea, după moartea pustnicului Damaschin, Sfântul Haralambie s-a nevoit în partea de nord a Schitului Sfânta Ana, într-o chilie părăsită. Acolo, el s-a dovedit un curajos atlet al lui Hristos, un atent ucenic al aducerii aminte de moarte. În fiecare zi, după Vecernie şi după Rugăciunile de seară, el se întindea într-un sicriu, punându-şi capul pe o piatră. Îşi încrucişa mâinile ca o persoană decedată şi, vorbind cu sine însuşi, spunea:
   «Bătrânul Haralambie s-a dus. A murit, nu ne va mai tulbura cu sporovăiala sa – acestea sunt cele ce vor spune ceilalţi părinţi. Dumnezeu să-i ierte sufletul! Iar tu, sărmane suflet, ce ai de gând să faci acum? Cum te vei prezenta în faţa scaunului de judecată a lui Hristos? Dacă un om drept de-abia se mântuieşte, cum să se mântuiască un ticălos păcătos ca mine?».
   Aceste lucruri şi multe altele spunea în fiecare zi, plângând neîncetat şi priveghind noaptea întreagă, murmurând. Astfel şi-a îndreptat grija întregii sale fiinţe, cu puterea sufletului său, ca să preamărească şi să-L laude pe Dumnezeu.

   Patericul athonit
   CAPITOLUL XXIX – Despre aducerea aminte de moarte

   sursa:
   http://www.pateric.ro/capitolul-xxix-despre-aducerea-aminte-de-moarte/

   reply
2. 

   cornel says:

   5 March 2009 at 12:56

   “Suflete al meu,
   Suflete al meu,
   Scoala-te, pentru ce dormi?
   Sfarsitul se apropie
   Si te vei tulbura.
   Ci te desteapta
   Ca sa se milostiveasca spre tine Hristos-Dumnezeu,
   Care pretutindenea este
   Si toate le plineste.”
   ________________________________________

   spune Sf.Ioan Scararul :
   “Aducerea-aminte de moarte este o moarte de fiecare zi. Aducerea-aminte de moarte e un suspin de fiecare ceas.
   ***
   Frica de moarte este o insusire a firii intrata in ea prin neascultare. Iar tremurarea de moarte este semnul pacatelor nepocaite.
   ***
   Precum painea e cea mai de trebuinta dintre toate mancarile, asa aducerea-aminte de moarte e cea mai de trebuinta dintre toate lucrarile (de curatire de patimi).
   ***
   Celor aflatori in mijlocul (obstii), aducerea-aminte de moarte le pricinuieste osteneli, impliniri de ascultari, necinstiri. Celor din afara de zgomote, le pricinuieste lepadarea grijilor, rugaciunea neincetata si pazirea mintii. Acestora pomenirea mortii le este si maica, si fiica. “

   reply