La 650 de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Grigorie Palama, moaştele sale vor fi aduse la Bucureşti

Miercuri, 29 aprilie 2009, orele 18:30, o delegaţie a Mitropoliei de Veria, Kampania şi Nausa (Grecia) va aduce la Bucureşti, spre închinare, moaştele Sfântului Grigorie Palama, Arhiepiscop al Tesalonicului, de la a cărui trecere la Domnul se împlinesc anul acesta 650 de ani. Reprezentanţii Bisericii din Grecia vor fi întâmpinaţi la Aeroportul Internaţional Henry Coandă de către o delegaţie a Patriarhiei Române.

La Catedrala Patriarhală din Bucureşti, racla cu cinstitele moaşte va fi întâmpinată în jurul orelor 19:30 de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de membri ai Sfântului Sinod. Vor fi prezenţi membri ai Permanenţelor Consiliului Naţional Bisericesc şi Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, preoţi protopopi din Capitală, preoţi şi credincioşi din Bucureşti şi din alte localităţi, monahi şi monahii, elevi de la Seminarul Teologic Ortodox din Bucureşti. După slujba oficiată în Catedrala Patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va rosti un cuvânt de întâmpinare.

Cinstitele moaşte vor rămâne spre închinare la Catedrala Patriarhală din seara zilei de 29 aprilie şi până în dimineaţa zilei de 1 mai, orele 9:00, iar în biserica-paraclis studenţesc „Sfântul Grigorie Palama” din incinta Universităţii Politehnice Bucureşti (Splaiul Independenţei nr. 313, în apropierea staţiei de metrou Grozăveşti), în ziua de vineri, 1 mai, între orele 9:00 – 14:00.

În după-amiaza zilei de 1 mai, delegaţia din Grecia va pleca la Galaţi, în Episcopia Dunării de Jos, unde cinstitele moaşte ale Sfântului Grigorie Palama vor fi aşezate spre închinare până în ziua de 4 mai a.c.

BIROUL DE PRESĂ AL ARHIEPISCOPIEI BUCUREŞTILOR

Articole asemanatoare:

1. Importanţa învăţăturii Sfântului Grigorie Palama pentru societatea contemporană
2. Sfântul Grigorie Palama şi Cetatea Tesalonicului
3. Acatistul Sfantului GRIGORIE PALAMA, Arhiepiscopul Tesalonicului
4. Sf. Grigorie Palama şi noua teologie occidentală
5. Programul Sărbătorii Cuviosului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor

1. 

   cornel says:

   29 April 2009 at 10:48

   În scrierile sale despre credinţa ortodoxă şi despre viaţa duhovnicească, Sfântul Grigorie Palama a fost un urmaş nemijlocit al Sfinţilor Apostoli şi al Sfinţilor Părinţi.
   Învăţătura despre energiile divine necreate constituie o caracteristică esenţială a Ortodoxiei, şi ea stă la temelia credinţei în caracterul personal al lui Dumnezeu, în îndumnezeirea omului şi în transfigurarea materiei şi a creaţiei. Sfântul Grigorie Palama formulează sinteza sa teologică împotriva teologilor scolastici latini, sprijinindu-se cu precădere pe experienţa sfinţilor isihaşti şi citând îndeosebi pe Sfântul Maxim Mărturisitorul şi pe Sfântul Ioan Damaschin. Palamismul poate fi rezumat astfel: Faţă de adversarii săi care susţineau că lumina de pe Muntele Tabor era doar un „simbol” al Dumnezeirii lui Hristos, Sfântul Grigorie Palama arată că această lumină este o energie care iradiază din esenţa divină ca o revărsare a Duhului Sfânt, fiind enipostaziată şi necreată, neavâmd ipostas propriu. Harul este o „ţâşnire” a lui Dumnezeu din Sine, strălucirea în afară a Chipului Său nevăzut, personal.

   Ce înseamnă însă expresia „a lua parte la energiile divine necreate”? Cea mai bună cale de a explica această expresie este de a lua în considerare patru nivele ale unei astfel de părticipări:
   În primul rând, ne împărtăşim neîncetat de dumnezeieştile energii prin faptul că fiinţăm şi rămânem în viaţă cu harul lui Dumnezeu. Aceasta este însă o participare pasivă şi nelucrătoare la energiile Sale.
   În al doilea rând, atunci când ne rugăm şi când Dumnezeu răspunde rugăciunilor noastre, primim dragostea şi harul Său.
   În al treilea rând – şi acesta este aspectul cel mai important în ceea ce priveşte viaţa noastră pământească şi unul dintre reperele de căpătâi ale scrierilor Sfântului Grigorie Palama – există acea părtăşie cu energiile dumnezeieşti pe care au cunoscut-o Sfinţii Părinţi şi marii sfinţi, şi care este deschisă tuturor ortodocşilor. Ea se dobândeşte în urma unui proces de asceză prin care omul se luptă şi izbuteşte să se curăţească de patimi. Apoi, omul primeşte luminarea – o înţelegere a lui Dumnezeu şi a planului Său cu noi, mult mai limpede decât cea pe care o au acei ce nu s-au curăţit lăuntric, şi mult mai bogată decât orice ar putea oferi mintea omenească sau sentimentalismul religios. După ce au primit luminarea, sfinţii se învrednicesc de proslăvire – starea de împărtăşire tainică cu Sfânta Treime, stare în care văd, încă din viaţa aceasta, Lumina energiilor divine necreate.
   În al patrulea rând, dacă ne vom îngriji să urmăm legea lui Dumnezeu în această viaţă şi ne vom strădui să ne preschimbăm spre asemănarea cu Dumnezeu într-o măsură cât mai mare, vom lua parte la dumnezeieştile energii pentru veşnicie, în viaţa ce va veni. Ne vom uni atunci cu Sfânta Treime, vom cunoaşte „îndumnezeirea” (theosis), potrivit învăţăturii ortodoxe, fără însă a ne pierde individualitatea. Acesta este înţelesul veşnicei fericiri cu Dumnezeu în ceruri.

   articol preluat : http://www.credinta-ortodoxa.ro/spip.php?article394

   reply